Gallery›Romanian Peasant Museum›pistornic
pistornic
Romanian Peasant Museum

pistornic

1936

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Sigiliu de piatră sau lemn (în formă de cruce) cu care se imprimă pe prescuri semnul crucii și inițialele rituale. Piesă în formă de cruce cu brațele sculptate dintr-o singură bucată de lemn. La partea inferioară pe mâner se află sigiliul unde sunt plasate însemnele rituale. Pe față, pe cele patru brațe, sunt plasate inscripțiile rituale. Contururile marcate cu linii incizate. La partea inferioară, pe sigiliu, sunt plasate însemnele rituale. Pe spate datarea. Cromatica: maron – culoarea naturală a lemnului patinat.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

blid
Romanian Peasant Museum
blid
Unknown artist
cană
Romanian Peasant Museum
cană
Unknown artist
Sfântul Gheorghe
Romanian Peasant Museum
Sfântul Gheorghe
Unknown artist
În cadrul riturilor funerare, în lumea satului se desfășoară, în timpul priveghiului un adevărat ceremonial menit să alunge duhurile rele. Pe de-o parte, sunt întâlnite măștile funerare puse pe fața defunctului care au un dublu rol: pentru a-l proteja după moarte de acțiunea demonilor sau a divinităților funebre, dar mai ales pentru a-i proteja pe participanții la procesiune de acțiunile nefaste. Pe de altă parte, sunt întâlnite măștile antropomorfe sau zoomorfe de tip funerar purtate doar de participanții la priveghi, ca piese de protecție rituală în cadrul „jocului mortului”. Cele mai des întâlnite sunt măștile de moși, cunoscute sub denumirea de Uncheși. Organizați în ceată, unchieșii se prindeau într-un dans ritualic menit să ajute sufletul răposatului să fie primit între umbrele strămoșilor satului. Realizată conform cutumei locale și doar din anumite materiale (piele argăsită, esențe de lemn considerate sfinte, precum stejar, fag, brad), masca era încredințată purtătorului cu mențiunea să o poarte cu cinste. Piesa are obrăzarul confecționat din piele de oaie, la fel și nasul, fixat prin coasere; ochii, două orificii conturate cu vopsea roșie și neagră, au pleopele căzute, iar gura are buzele subliniate cu vopsea roșie și dinții decupați în piele. Sprâncenele și mustața sunt realizate din blană de oaie, de culoare maro. Pletele și barba sunt sugerate din păr de capră, de culoare brumărie. Pe cap are o căciulă din blană de miel, de culoare albă. Cromatica: alb, maro, roșu, gri.
Romanian Peasant Museum
În cadrul riturilor funerare, în lumea satului se desfășoară, în timpul priveghiului un adevărat ceremonial menit să alunge duhurile rele. Pe de-o parte, sunt întâlnite măștile funerare puse pe fața defunctului care au un dublu rol: pentru a-l proteja după moarte de acțiunea demonilor sau a divinităților funebre, dar mai ales pentru a-i proteja pe participanții la procesiune de acțiunile nefaste. Pe de altă parte, sunt întâlnite măștile antropomorfe sau zoomorfe de tip funerar purtate doar de participanții la priveghi, ca piese de protecție rituală în cadrul „jocului mortului”. Cele mai des întâlnite sunt măștile de moși, cunoscute sub denumirea de Uncheși. Organizați în ceată, unchieșii se prindeau într-un dans ritualic menit să ajute sufletul răposatului să fie primit între umbrele strămoșilor satului. Realizată conform cutumei locale și doar din anumite materiale (piele argăsită, esențe de lemn considerate sfinte, precum stejar, fag, brad), masca era încredințată purtătorului cu mențiunea să o poarte cu cinste. Piesa are obrăzarul confecționat din piele de oaie, la fel și nasul, fixat prin coasere; ochii, două orificii conturate cu vopsea roșie și neagră, au pleopele căzute, iar gura are buzele subliniate cu vopsea roșie și dinții decupați în piele. Sprâncenele și mustața sunt realizate din blană de oaie, de culoare maro. Pletele și barba sunt sugerate din păr de capră, de culoare brumărie. Pe cap are o căciulă din blană de miel, de culoare albă. Cromatica: alb, maro, roșu, gri.
Pavel Terțiu