Dreptar

Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfinții Împărați Constantin și Elena(1/1), susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, dreaptă, cu brațele trilobate, având înălțimea egală cu cea a suprafeței pictate, este plasată în centrul compoziției, pe un postament alungit. Cei doi sfinți sunt reprezentați cu veșminte împărătești, coroane pe cap, aurite, la fel cu nimbul.Împăratul Constantin are în mâna stângă un sceptru iar împărăteasa ține o ramură verde în mâna liberă. Amândoi tineri, cu părul lung, blond-castaniu revărsat pe umeri. Sf. Constantin are barba scurtă.Înveșmântați cu tunici cu poale lungi, brodate vertical cu motive fitomorfe și geometrice, mantii lungi roșii, cu o capă aurită pe umeri. Stau cu picioarele pe câte un postament de piatră. Crucea aurie, tipul patimilor, are un chenar liniar și unul din semicercuri orange, flori mici la întretăierea brațelor. De la întretăierea brașelor iradiază cercuri concentrice de raze în culori calde. Dedesubt o bandă îngustă, albă, fără inscripție. Câmp verde cu steluțe albe și roșii și câte o draperie roșie cu falduri în colțurile superioare. În jumătatea inferioară, un relief din benzi ondulate în culori alternante(alb, cafeniu, albastru), fiecare bandă primind câte un motiv fitomorf. În colțurile superioare, câte un heruvim pe nori.Chipurile sunt de copii cu părul scurt, castaniu, aripi albe cu galben. Paleta cromatică este dominată de roșu și verde, culorile intense. Inscripția este inversată(deasupra Elenei este scris KOSTANDIN și invers). Foița de aur transpare prin culoarea de fond. Rama, din lemn de brad, băițuită, - baghete cu câte două șănțulețe mici la interior, Îmbinare oblică la colțuri. Dosul- scânduri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.

Obiectul este format din blat și trei picioare scurte dispuse oblic. Blatul rotund este concav în partea inferioară și convex în partea superioară (deasupra). Nu are motive decorative sau ornamentale. Culoarea este cea naturală a lemnului patinat.

Satul Cajvana din jud. Suceava, într-o duminică din anul 1925

Pristolnic de piatră, cu formă de piramidă patrulateră, partea de sus teșită. Incizii longitudinale pe toate cele patru fețe laterale Pe fața inferioară a postamentului, încadrate de un chenar pătrat și separate de două linii perpendiculare, formând brațele unei cruci, sunt incizate, în negativ, în patru casete, însemnele rituale: tetragrama lui Iisus Hristos: IC XC și verbul grecesc: NHKA (învinge). Culoarea naturală a pietrei: gri- roșcat marmorat, uzură funcțională.