căuc

Farfurie de formă semi-adâncă, cu buză lată, evazată și muchia buzei ondulată. Farfuria este angobată pe fața interioară cu un strat de humă albă, peste care este pictat cu cornul și cu pensula decorul monocromatic, format din motive florale și fitomorfe stilizate (tulpină cu trei flori și frunze, reprezentate pe centrul farfuriei și un șir continuu de frunze duble între linii punctate, pe buza farfuriei) și geometrice (linii simple circulare, linie ondulată dispusă sub formă de cerc, puncte, grupuri de linii paralele, crescătoare și descrescătoare ca mărime, linii hașurate). Buza farfuriei este marcată cu o dungă de culoare albastră. Cromatica: alb, albastru. Farfuria este acoperită pe fața decorată cu un strat de smalț transparent.

Piesă de formă tronconică, cu tub vertical de curgere (piciorul pâlniei) și buză evazată. Este prevăzută cu o toartă laterală de prindere care pornește din buză până la baza trunchiului de con. Suprafața exterioară a buzei este decorată prin pictare cu pensula cu o dungă de culoare verde deschis. Ambele fețe ale pâlniei sunt acoperite cu un strat de smalț transparent.

Farfurie adâncă, cu buza răsfrântă și muchie ondulată. Piesa este modelată la roata olarului, cu suprafața interioară acoperită cu un strat de angobă maro. Decorul este pictat cu cornul și cu pensula, cu humă albă, și constă în motive decorative florale și vegetale stilizate, amplasate pe fundul farfuriei (un buchet de flori cu frunze, încadrat într-un cerc format din două linii paralele și decorat pe exterior cu patru grupuri de linii sugerând frunze) și pe buza farfuriei, într-un registru decorativ continuu, completat cu motive decorative geometrice (linii paralele sub formă de cerc, linie vălurită, puncte). Peste acest decor sunt aplicate câteva pete de smalț verde. Pe fața interioară a farfuriei este aplicat un strat de smalț transparent. Cromatica decorului: alb, maro, verde.

Căuc cu structură monoxilă de formă bitronconică cu mâner ornamentat prin crestare cu motive geometrice (linii paralele) și motivul dinților de lup. Coada vasului prezintă un orificiu prin care era petrecută o sfoară sau o nojiță de piele cu ajutorul căreia căucul era legat la brâu sau la geanta păstorească.