Unealtă agricolă folosită la vânturat pleava din cerealele păioase. Este cioplită dintr-o bucată de lemn, având două părți distincte: căucul semicircular în profil și alungit; coada cilindrică având o lungime puțin mai mare decât a căucului. Cromatică: culoarea naturală a lemnului.

Recipient ceramic smălțuit, de dimensiuni reduse, cu baza plată, gâtul înalt și buza evazată. Oala prezintă o toartă care pornește din zona gâtului și se unește cu vasul în zona diametrului maxim. Pe fondul maro închis smălțuit, a fost realizat decorul fitomorf stilizat, dispus dinspre buză spre diametrul maxim al vasului. Dinspre buză spre diametrul maxim al vasului au fost pictate opt benzi (petale) galbene/muștar, dispuse concentric, formând astfel o floare. Peste stratul pictural a fost aplicat un strat gros de smalț. Jumătatea inferioară a ulcelei nu a fost smălțuită. Oala era folosită în gospodărie pentru păstrarea anumitor lichide și alimente. Prezintă uzură funcțională. Cromatică: fond: cărămiziu, crem; motive: crem, verde, albastru. Prezintă uzură funcțională. Cromatică: fond: cărămiziu; maro verzui: motive galben muștar.

Furca este confecționată din lemn, având trei coarne, cel din mijloc fiind în prelungirea cozii, iar celelalte fixându-se lateral cu ajutorul unui inel din tablă subțire. Obiectul este încheiat prin nituire. Între coarnele laterale și cel din mijloc se află pene de lemn. Cromatica: culoarea patinată a lemnului.

Cromolitografie imprimată pe hârtie tipografică lucioasă, în format carte poștală. Prezintă o reproducere după o lucare realizată de pictorul Hermann Kaulbach, cu titul „Ave Maria”. Lucrarea zugrăvește interiorul unei mănăstiri. Pe un culoar se află o tânără măicuță care cântă la vioară. Pe verso, rubricatură de carte poștală și însemnare manuscrisă, în limba română ce cuprinde mesajul expeditorului, data și localitatea de unde a fost trimisă cartea poștală, precum și numele și adresa destinatarului ei: „Mult Stim D.șoarei / Anicuța Josef / in Szebengalos / per Szeliszte / m (Szeben.) / Sibiiu la 14.III.1918 / În urma împrejurărilor războinice di- / zolvându-se „carul abundenței” acărui / conducător favorizat de soartă am fost eu, serbăm azi ultima clipă / plăcută în cadrele unui soaree / modest, dela care-Ți trimitem / multe multe dragi salutări și ne / numărate sărutări de mâini. / semnături indescifrabile”. Timbrul poștal a fost desprins probabil pentru a se verifica dacă există un mesaj secret, practică des întâlnită în cărțile poștale ale începutului de secol al XX lea. Marca atelierului tipografic cu monograma „EAS” încadrată într-un cerc: „Verlag von E.A. Seeman, Leipzig” și seria cărții poștale „ Nr. 141”. Număr de inventar: MCPT 2643.

Icoana îi reprezintă pe cei doi Apostoli Sfinții Petru și Pavel, Petru cu cheile Împărăției Cerești în mână și Pavel cu sabia Cuvântului în mână, susținând împreună chivotul unei biserici, simbolul Bisericii sobornicești și apostolești. Biserica este situată în registrul îndepărtat, dar este redată în așa fel încât să fie înțeleasă ca și cum ar fi dusă pe umeri de Sfinții Apostoli. Au mantiile roșii vermillon, înspre orange, și veșmintele cu sacos-uri albe cu dungi paralele de crem-bej și albastru cobalt. Fondul icoanei este cerul albastru ultramarin bleu-marin, în partea superioară, pe margini, și un câmp galben-chihlimbar, în spațiul de miez. În registrul inferior, fondul este un câmp luminos de galben chihlimbar. Cheile și crucea sunt simboluri puternice. Se creează astfel un triunghi de semnificații teologice: crucea-chivotul de biserică-cheile Raiului. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Întreaga compozițe este încadrată de o ghirlandă de 7 ruje. Compoziția este rezistentă și cromatica armonioasă: roșu vermillon-orange, albastru cobalt, ultramarin și bleu-marin, galben chihlimbar, brun, gri, alb zinc, negru, auriu. Inscripția din româno-chirilică se traduce Petru Pavel. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.