ghiulea sferică de piatră, cu urme de cioplire / prelucrare; aparține vechii colecții a arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, care a efectuat lucrări de decopertare de sub moloz a Cetății de Scauna Sucevei

Strachină cu marginea zimțată (creață), de formă tronconică, modelată la roată; decor geometrizant amplasat pe toată suprafața realizat cu linii circulare concentrice întrerupte de motive avimorfe specifice ceramicii de Rădăuți: ochiul de păun și creasta cocoșului înlănțuită dispusă sub formă de stea; central prezintă un motiv astral: soare realizat cu puncte de culoare; spre gura vasului decorul se termină cu un șir de puncte; cromatică: fond cărămiziu decor realizat cu alb, verde și negru. Pe exteriorul vasului este impresată ștampila cu numele meșterului, scris cu majuscule de tipar: C. COLIBABA.

Lingură de mari dimensiuni (linguroi sau polonic) cu găvanul adânc de formă aproximativ rotundă; coada este dreaptă, în același plan cu găvanul dar cu o arcuire accentuată în zona de racord. Capătul liber al cozii a fost decupat în formă de verigă, prin gaura rezultată fiind petrecută sfoara pentru agățat în cui. Decorurile acoperă fața cozii constând din caneluri ce urmăresc conturul acesteia, în zona verigii din capătul cozii figurând o serie de cercuri concentrice.

statuetă antropomorfă fragmentară, lucrată dintr-o pastă cenușie, bine arsă, fină, compactă; este redată în poziție șezândă; prin intermediul inciziilor sunt delimitate triunghiul sexual și fesele, la partea posterioară

Formă ovoidală cu amplasarea decorului pe toată suprafața împărțită în registre de un brâu longitudinal decorat cu motive florale în alternanță cromatică. Decorul naturalist reprezintă un motiv fitomorf, crenguță cu frunze, garofițe și lalele. Culorile folosite sunt verde, mov, roz, turcoaz, galben. Ouăle încondeiate se scriau înainte de sărbătorile pascale și făceau parte din ritualurile și obiceiurile practicate în acea perioadă.