Recipient confecționat și utilizat de ciobani pentru băut apă. Îl purtau prins la brâu. Coada și cupa sunt realizate dintr-o singură bucată de lemn. Obiectul are găvanul cilindric, iar coada ca o aripioară, cade perpedicular pe pereții vasului. Coada dreptunghiulară este crestată adînc în șase locuri, cu înlăturare de material, cu o crestatătura superficială care urmărește conturul cozii; perforată dreptunghiular la mijloc. Decorată cu motivul dinte de lup, cu o cruce în X inscrisă într-un dreptunghi și o ramură de brad dispusă orizontal. Cupa are trei nervuri.

Jocul Caprei (cunoscută sub denumirea de Turcă în Transilvania, Brezaie în Muntenia și Capră în Moldova) se desfășoară în perioada dintre Crăciun și Anul Nou și este compus din mai multe secvențe - omorâre, bocire, înmormântare și înviere. Toate acestea formează un ritual menit să aducă la cunoștință comunității faptul că un ciclu a fost încheiat și urmează unul nou, care trebuie să aducă prosperitate, rodnicie, spor de animale și recolte bogate. Din alaiul Caprei fac parte o sumedenie de personaje, precum Moși, Babe, Țigani, Draci, Miri, Nuni, Doctor, Poștaș, Unchieș ș.a.m.d. Având formă antropomorfă, masca este compusă din obrăzar confecționat din lemn, plete și barbă din câlți de cânepă vopsită în maro și are pe cap o șapcă cu cozoroc din pânză, de culoare bleumarin, împodobit cu o panglică bicoloră - roșu și negru. Ochii, două orificii decupate și conturate prin pirogravare, nasul mare cioplit în lemnul obrăzarului, buzele realizate din postav roz, cu dinți din boabe de fasole, mustață din păr de capră în culoarea naturală și urechi mari din pânză de culoare bleumarin, conturate cu material de culoare portocalie, completează fizionomia măștii. Șapca are calota acoperită cu blană sură, fiind decorată cu un mănunchi de pene de pasăre domestică, de culoare cenușie. Sub aceasta este aplicată blană albă, ce sugerează sprâncenele. Cromatică: culoarea naturală a lemnului, negru, albastru, roșu, roz, alb, portocaliu, gri.

Obiect confecționat din opt doage, susținute de două cercuri plasate câte unul în partea de sus și cea de jos. Prezintă două toarte laterale arcuite. Decorul pirogravat constă înr-un șir de romburi amplasat între cele două cercuri; sub buză un șir de semicercuri și două șiruri de flori stilizate obținute printr-un grupaj de patru puncte; pe toarte sunt șiruri de flori stilizate obținute prin același procedeu. Păstrează culoarea naturală a lemnului, iar ornamentele sunt negre datorită tehnicii pirogravurii.

Lingurile care au coada decorată sunt linguri pentru decor, nu pentru mâncat. Sunt obiecte formate din coadă și găvan. Găvanul este oval, coada cu margini profilate suprafața superioară este ornamentată cu caneluri ovoidale, cerculețe făcute cu compasul și dinte de lup.

Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu, avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Obiectul acesta are formă aproape cilindrică, făcut dintr-o singură bucată. Toarta în formă de este ornamentată cu motive geometrice, dinții fierăstrăului dispuși pe linii oblice, care se termină în mijloc în colțurile unui orificiu de formă dreptunghiulară. În aceeași linie cu orificiul pătrat mai este un orificiu în formă de semicerc, înconjurat cu zimți și situat la încheietura vasului cu toarta. Coada se încheie cu două cercuri perforate „deschise”. Pe fundul vasului este o cruce formată din patru triunghiuri.