Piesă din lemn de paltin (?) alcătuită dintr-o parte scobită, concavă (căuș) și o coadă. Căuș de formă semiovoidală. Coadă aplatizată, reliefată, mai îngustă înspre căuș, cu extremitate ascuțită. Coadă ornamentată prin crestare, pe fața superioară, pe zona mai îngustă dinspre căuș. Decor geometrizant dispus într-un singur registru. Motive geometrice: linie dreaptă, linie oblică. Registrul decorativ este format din două linii drepte orizontale, între care sunt crestate patru linii oblice. Culoarea patinată a lemnului.

Perie de canepă din lemn și metal de formă dreptunghiulară; pe lemn s-a aplicat o foaie de piele cu dinți de 1/5 cm. Mânerul fixat pe toată lungimea scândurii care ține placa de piele. Placa este fixată prin cuie de metal, o parte din dinții metalici lipsesc. A suferit reparații casnice. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Ioan Scărarul, îmbrăcat în sacos negru și mantie-omofor roșu, cu interiorul crem-deschis, împodobit cu elemente decorative florale punctiforme albe. În mâna stângă are cartea „Scara dumnezeiescului urcuș", iar în mâna dreaptă ține o Cruce foarte mare, asemenea unei scări, propovăduind, astfel, că scara duhovnicească este luarea crucii și urmarea Lui Hristos. Se remarcă expresivitatea trăsăturilor chipului Sfântului Cuvios. În registrul inferior este un deal verde, cu elemente fitomorfe și vegetale. În registrul superior este cerul întunecat de noapte, cenușiu. În partea îndepărtată stângă a sfântului este o mănăstire mică, pictată cu alb și roșu. Întreaga icoană este încadrată de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de flori galbene. Mănăstirea albă, cu acoperișul roșu, ghirlanda de flori galbene, dealul verde sunt de un impact vizual, estetic, artistic, teologic deosebit. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, verde de China, cenușiu-negru, galben, brun, ocru, alb, negru. Icoana este pictată de Pavel Zamfir Zugrav din Laz, Valea Sebeșului. Icoana are semnătura autorului, este datată 1881. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Ioan Scărarul.

Vas ceramic cu corp bombat, cu gâr scurt și foarte profilat, cu gura largă și buza înălțată. Peste gură prezintă o toartă (mănușă) care pornește din zona diametrului maxim unindu-se cu corpul în partea opusă tot în zona diametrului maxim. Vasul este smălțuit în interior și în exterior în jumătatea superioară. Vasul este decorat cu motive florale și vegetale formate din două flori dispuse în diagonală și o crenguță cu frunze în formă de val care le desparte. Motivul se regăsește în jumătatea superioară pe ambele fețe separate de toartă. Sub toartă este pictată câte o spirală. Cromatică: fond: maro și cărămiziu; motive: verde.

Fotografie de exterior, replică după un pozitiv după un clișeu pe sticlă atribuit lui Theodor Glatz. Prezintă un tânăr rrom aflat lângă un zid de cărămidă. Acesta are o pipă. V: Pe verso însemnare manuscrisă: „K.I.2 / Volkstypen 21” (Tipuri etnice); ștampilă „Baron Brukenthal`sche Museum in Hermannstadt”; număr inventar MCPR 2292.