Scrumieră din lemn sculptat în formă de frunză. Oferită de Comitetul Județean de Partid Bistrița Năsăud, 21 ianuarie 1978.

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a cincea din serie, poartă titlul Diakos îi conduce pe dervenochoriți în luptă (Ο Διάκος οδηγεί τους Δερβενοχωρίτας εις την μάχην), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos), franceză (chenar, dreapta), engleză (chenar, stânga). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană: Pope Diakos fuhrt die Dervenochoriten in den kampf), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză: Le Pope Diakos conduisant les Dervenochorites au combat) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză: Pope Diakos leading the Dervenochorites into combat). Sub chenar se află legenda, în neogreacă. În traducere: „Apostolul Eteriei, Diakos [Athanasios Diakos (1788 - 1821)], îi cheamă la arme pentru libertate pe Perachorieni, pe 3 aprilie 1821. Fiind capturat de turci, este tras în țeapă și fript ca o oaie pe 5 mai.”

Bust miniatural amplasat pe socul, realizat din ghips aurit. Se păstrează într-o casetă personalizată. Îl reprezintă pe Klement Gottwald. Klement Gottwald (1896 - 1953) a fost un politician comunist cehoslovac, liderul Partidului Comunist al Cehoslovaciei din 1929 până la moartea sa în 1953. A fost primul lider al Cehoslovaciei comuniste din 1948 până în 1953.

Medalie cu toartă, " Prietenii Păcii - Tripla Alianță". Avers: trei personaje masculine în picioare (de la stânga la dreapta) împăratul Franz Joseph, împăratul Wilhelm al II-lea și regele Italiei, Umberto I. Pe margine, legenda întreruptă "DIE FREUNDE DES FRIEDENS" și un cerc perlat. Revers: o compoziție simbolică - trei steme (a Italiei, a Prusiei și a imperiului Austro-Ungar) unite cu un inel. Pe fundal, un sceptru, frunze de acant (?) și două ramuri de laur. În jur, o coroană din frunze de laur. Cerc perlat pe margine.

Natură moartă