Obiect de formă paralelipipedică, format din 4 stinghii verticale ce formează picioarele. Capacul prezintă două orificii laterale cu rol de balamale prin care se fixează de lada propriu-zisă printr-un cui de lemn. Pe pereții exteriori sunt incizate motive geometrice: linia curbă, linii oblice, pătratul, X, bradul-pomul vieții. Părtile laterale formate din scânduri sunt îmbinate în cele patru picioare; prezintă sistem metalic de închidere, iar capacul este drept. Cromatică: culoarea patinată a lemnului. Prezintă uzură funcțională.

Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în dreapta Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare roșu vermillon împrejurul șoldurilor și a coapselor, și are mâinile împreunate pe piept, în semn de supunere, ascultare, smerenie, de bună-voie venind la Botez. În stânga Lui, este un înger evlavios, în picioare, care Îl așteaptă pe mal, cu un ștergar gri gata să înveșmânteze Trupul Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie roșie și un himation gri-negru sau o haină din păr. Cerurile de culoare albastru ceruleum sunt deschise și din mijlocul unei flacări roșii arzătoare în formă de trei triunghiuri izvorăște o rază de lumină, pe care se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Cromatica este specifică Țării Oltului: roșu vermillon, roz-zmeuriu, albastru ceruleum, alb, negru. Inscripția în chirilică Botezul IC XC este în registrul superior, în centrul mandorlei, Cerurile deschizându-se. În această icoană, șocante sunt ștergarul negru din mâinile îngerului, care prefigurează patimile și durerea Mântuitorului Iisus Hristos, culoarea roz a râului Iordan, apa Botezului reprezentând bucuria și nădejdea mântuirii. Culoarea roz poate să fie și o interpretare a culorii Mării Roșii. Inscripția în româno-chirilică este tradusă Botezul Domnului.

Obiect ceramic de formă tronconică. Prezintă un orificiu îngust pentru introducere a monezilor pe partea superioară. Decorul este realizat din motive florale pe suprafala corpului: maci cu frunze. La partea superioară prezintă inscriptia (C.E.C OBÎRȘA) încadrată de două cercuri și un cerc vălurit; pe vârf avem o rozetă în 4 raze. Cromatică: motive: roșu, maron, verde; fond: alb.

furcă de tors

Maica Domnului îl ține în brațe pe Pruncul Iisus Hristos care are în mâna stângă un hrisov înfășurat și Binecuvăntează cu mâna dreaptă. Maica Domnului arată calea cu mâna dreaptă, deci este Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon și sacos albastru-vernil, are peste maforiom aureolă. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în alb și auriu ocru-brun-bronziu, și are aureolă. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru cobalt deschis. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant galben-ocru, cu linia albă șerpuitoare, semnificând ideea de veșnicie, de mărturisire. Cromatica este armonioasă, tomnatică, specifică Niculei: roșu vermillon, alb, albastru cobalt, verde, kaki, auriu, ocru-brun-bronziu. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos.