unealtă de corn, fragmentară, perforată, cu părți însemnate din corp lipsă; a fost utilizată probabil ca săpăligă

Castron de formă tronconică, cu două mânere pentru prindere, modelat la roată; decor geometrizant realizat cu linii circulare concentrice întrerupte de grupuri de puncte și motive avimorfe specifice ceramicii de Rădăuți: ochiul de păun grupate câte trei și mărginite pe o latură de creasta cocoșului; central prezintă motive avimorfe: ochiul de păun și creasta cocoșului înlănțuită dispuse sub formă de stea; în centrul vasului se găsesc puncte de culoare așezate în cerc; spre gura vasului decorul se termină cu un șir de puncte; mânerele au impresate câte patru linii; cromatică: fond cărămiziu, decor realizat cu alb, verde, brun. Pe exteriorul vasului apare imprimată semnătura meșterului cu majuscule și litere de mână: Colibaba C-tin.

ghiulea de piatră, de formă sferică, descoperită în timpul lucrărilor de decopertare a Cetății de Scaun a Sucevei efectuate între 1895-1904 de către arhitectul austriac Karl A. Romstorfer

Strachină lucrată în manieră Kuty, de formă tronconică, modelată la roată; decor geometrizat și naturalist amplasat pe toată suprafața vasului organizat în două registre despărțite de linii circulare realizate cu cornul: central prezintă un motiv avimorf: cocoș și motive fitomorfe: floare, frunză; spre marginea vasului un registru de motive geometrice unghiulare realizate cu linii drepte, despărțite de grupuri de liniuțe; cromatică: fond alb dat de angobă, decor realizat cu verde, galben și negru. Pe exterior este imprimată ștampila cu numele meșterului scris cu majusculă și caractere italice: Colibaba.

Topor din silex