fusaiolă de os, de formă tronconică, perforată; posibil să fi fost utilizată și ca podoabă, având în vedere opinia lui L. Chițescu, cel care a publicat depozitul de bronzuri de la Suceava - Curtea Domnească

pahar fragmentar, din care se mai păstrează parțial jumătatea superioară; a fot pictat cu negru-ciocolatiu, în benzi late și subțiri, paralele, orizontale; jumătatea superioară a vasului este împărțită metopic prin intermediul unor benzi pictate, late, verticale; pastă fină, cărămizie, compactă, bine arsă; parțial restaurat

tijă de secțiune rotundă și octogonală, cu mărul tăiat undeva deasupra jumătății obiectuilui. Din punct de vedere funcțional este o furcă de tors ce se putea fixa în orificiul special practicat în blatul unei laițe. Constructiv, este o furcă cu măr (cu roată), umflătura tronconică, evazată, servind ca umăr pentru materialul de tors. Sub acest element au fost executați doi regiștri decorativi, cel dinspre măr foarte bogat ornamentat cu motive geometrice: rombul, triunghiul, X-ul, zig-zag-ul, alveole lenticulare circumscrise. Mărul prezintă motive geometrice în sucesiune liniară având la bază triunghiul. Registrul decorativ inferior constă din linii scrijelite inelar în grupe de câte 10. Întregul ansamblu ornamental este subliniat prin acoperirea suprafețelor excizate cu baiț de culoare închisă.

fragment dintr-o statuetă antropomorfă, se mai păstrează extremitatea cu picioarele unite și perforate; pastă grosieră, arderi secundare, culoare brun-cărămizie

ghiulea de piatră, de formă sferică, descoperită în timpul lucrărilor de decopertare a Cetății de Scaun a Sucevei efectuate între 1895-1904 de către arhitectul austriac Karl A. Romstorfer