Obiect din lemn cioplit și scobit, rezultând o coadă adusă în cârlig la partea superioară, pentru prinderea acesteia într-un cui, în prelungirea căreia se află un găvan. La jumătatea cozii, lingura prezintă un decor geometric alcătuit din trei linii transversale, iar la partea superioară a căușului este crestată o columnă formată din mici romburi, dispusă într-un registru orizontal. Are culoarea lemnului patinat.

Reprezentarea corespunde în linii mari Soborului Sfinților arhangheli, prăznuit pe 8 noiembrie, când Biserica cinstește întreg soborul puterilor cerești fără de trup, ai căror fruntași sunt Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil, numiți și sfinții Voievozi. Cei doi arhangheli, în ipostazele consacrate(Sf. Arh. Mihail în veșminte ostășești, cu sabia de foc în mâna dreaptă, mantie roșie prinsă pe umăr, cizme înalte, Sf. Arh. Gavriil cu tunică lungă, verde, mantie verde deschis, cu floarea de crin mâna stângă, amândoi tineri , înaripați) se află în fruntea a două cete de îngeri grupate de o parte și de alta a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, aflată în centrul compoziției, susținută cu câte o mână de Sfinții Voievozi. În mod frecvent, arhanghelii au între ei un medalion în care este reprezentat Isus Hristos Emmanuel. Plasarea icoanei Maicii Domnului în centru poate deplasa accentul către o anumită icoană făcătoare de minuni sau nefăcută de mână omenească, dar nu există dovezi în acest sens. Tipul icoanei este cel al Maicii Domnului Hodighitria, atribuit sf. Evanghelist Luca. Maica și Pruncul sunt în veșminte împărătești, împodobite cu pietre scumpe și cu coroane aurite pe cap. Fondul icoanei este verde smarald, contrastînd armonios cu auriul veșmintelor. Pe margine este trasat un chenar dublu dintr-o linie subțire roșie și o bandă aurită de 1 cm lățime. Deasupra icoanei un serafim cu aripile roșii și chipul migălos lucrat, cu bucle brune. Deasupra celor două cete de arhangheli zboară câte un heruvim. Toți poartă aureole aurite cu margine fină roșie. Chenar roșu vișiniu. Chipurile sunt realizate în tehnica iluminării treptate, faldurile lucrate cu migală. Stilul indică unul dintre atelierele mănăstirești din Moldova.

Mască de ”Țigan”

Bancă cu două lăzi, Moișeni, Oaș

Piesă alcătuită dintr-o tijă cvasidreptunghiulară, subțiată în secțiune circulară spre cele două extremități. La o treime de vîrf, furca prezintă o lățire în formă de floare, pe suprafața căreia apar, prin dăltuire, două jumătăți de cerc și două cruci. Are culoarea naturală a lemnului patinat.