Mobilier realizat din lemn de brad cu șezutul trapezoidal. În scândura de șezut sunt practicate patru orificii circulare în care sunt introduse picioarele și două orificii pentru fixarea spătarului. În partea inferioară, în dreptul fixării picioarelor și spătarului întărit cu două scănduri. Spătarul are o formă asimetrică. Spătarul și șezutul au fost traforate, având marginile rotunjite. Cromatică: culoarea naturală a lemnului.

Cănceu

Cei Sfinți Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos, felon și epitrahil mithră și aureolă. Cromatica veșmintelor este vie și luminoasă: roșu vermillon, galben-ocru și albastru bleu-ciel. Sfinții Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie, așezați în laterale, au Sfânta Evanghelie și binecuvintează. Între cei doi sfinți ierarhi, în miezul icoanei este Sfântul Ierarh Ioan Gură-de-Aur, mai tânăr, ține cârja-sceptrul arhiepiscopală și binecuvintează. Ceea ce este inedit este că în această icoană, cei trei sfinți ierarhi binecuvintează cu mâna stângă. Este o licență poetică picturală - pictura pe sticlă se realizează în oglindă. Fondul întregii tematici iconografice este format din patru câmpuri paralele, inversate de parcă s-ar roti pământul și cerul: cu picioarele sfinții stau pe mandorle de nouri rotunzi albi, urmează un registru de un caroiaj alb-albastru, cerul verde cu stele albe și roșii și ultimul rând cu elemente fitomorfe, remarcându-se ciorchini de struguri foarte mari. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, orange, verde spanac-avocado, galben-ocru, albastru bleu-ciel, alb și negru. Este o icoană specifică picturii de Țara Oltului, din centrul Șcheii Brașovului. Inscripiția din româno-chirilică se traduce: Vasile Ioan Grigorie

Blidul are formă tronconică, cu gura largă, înaltă și dreaptă, fiind smălțuit integral în partea interioară și în exterior doar la nivelul buzei. Decorul din interior este unul vegetal și liniar, iar la exterior prezintă o linie vălurită, fiind executat cu pensula; decor prin stropire alb și verde. Fundul este circular și prezintă un orificiu pentru agățare. Cromatică: fondul este cărămiziu, iar motivele sunt pictate cu alb și verde.

Scena Cinei celei de Taină se desfășoară într-un interior sugerat de elemente decorative geometrizante, volute rotunde și ovoidale - drapaje de draperie și masa semicirculară, cu Cina pregătită. Masa Cinei este concavă și lunguiață, acoperită cu fața de masă bronzie, cu marginea policromă. În centrul icoanei este Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând mâncarea, la masă, alături de 2 ucenici și apostoli. Cu mâna stângă binecuvântează masa și pe ucenici și în mâna dreaptă ține globul pământesc - o sferă albastră, dăruindu-l ca pe o pâine - Trupul Său. Este Timpul Euharistiei! Pe masă sunt așezate tacâmuri și farfurioare, pâinici și prescuri, în forme geometrizante stilizate. La Cină sunt 2 ucenici, din 12, de aceea confundându-se ușor momentul cu Cina de la Emaus, de la stejarul lui Mamvri, unde este Sfânta Treime. Veșmintele sunt în combinație de roșu vermillon și verde-brad. Fondul interior este albastru ceruleum, în registrul superior fondul este galben-luminos, cu două drapaje orange, cu elemente florale, în colțurile superioare, stânga și dreapta. Cromatica este armonioasă: albastru ceruleum, regal, roșu vermillon, galben-ocru, verde de China, bej, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Cina Taină. Icoana este de Nicula, realizarea fiind inedită - 2 ucenici.