Instrument muzical popular de suflat, alcătuit dintr-un tub subțire de lemn prevăzut cu găuri. Acesta are forma de tub fiind executat din lemn. Obiectul are capătul superior cu buza rotunjită. În partea inferioară obiectul este prevăzut cu șase găuri. Decorul este constituit din motive geometrice: linia dreaptă; zig-zagul; rombul; rozeta. Cromatică: negru; maro.

Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforiom roșu vermillon-cărămiziu, cu interiorul albastru cobalt-verde, cu dungulițe subțiri negre și albe, cu sacosul-hitonul alb cu dungi albastre bleu-ciel, asemenea unei ii tradiționale. Maica Domnului are coroană de Împărăteasa Cerurilor roșie și aureola aurie senină. Maica Domnului arată calea care este Mântuitorul Iisus Hristos - Calea, Adevărul și Viața, fiind Hodighitria. Pe umărul drept, Maica Domnului are o altiță albastră, împodobită cu un element decorativ în rețea de caroiaj alb-roșu, de veșmânt domnesc. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în alb-albastru ceruleum regal, cu mânecile verde-forest și galben-chihlimbar și are, de asemenea, aureolă aurie. Pruncul Iisus ține mânuțele împreunate în semnul de rugăciune. Fondul icoanei este văzduhul verde-olive senin înspre vernil, culoarea limpede a Duhului Sfânt. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă din 4 ruje, roșii vermillon-albe, în formă de cupă de crin. Inscripția din româno-chirilică se traduce Maica. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, albastru bleu-ciel, albastru cobalt, ceruleum, galben-chihlimbar, verde forest și verde brad, olive-vernil, auriu-bronziu, alb, negru. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Gherla.

Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și două femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală perpendiculară pe Cruce. Icoana este o oglindă a Nașterii Mântuitorului - giulgiul fiind vechea înfășare în scutecele alb al Pruncului Iisus. Maica Domnului Îndurerată, Jalnică și Plângătoare este înveșmântată în mantie cu maforion negru, Sfinții Iosif și Nicodim au roșu vermillon și ocru și albastru cu dungi albe în veșminte. Mironosițele sunt primele martore ale Învierii Domnului Iisus Hristos. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. Cromatica, specifică centrului Șcheii Brașovului din Țara Oltului, este alcătuită din roșu vermillon, verde, albastru bleumarin ceruleum, galben, alb și negru. Fondul icoanei este un cer verde cu flori mari roșii - ruje, cu frunze verzi. Verdele este culoarea ce simbolizează Sfântul Duh. În anumite icoane, simbolurile florale înlocuiesc prezența îngerilor martori și păzitori sau a simbolurilor astrale, având și rol de ancadrament decorativ. Trăsăturile personajelor sunt fin desenate, tristețea și durerea dezvăluindu-se. În inscripție se dezvăluie Îngroparea Lui ICXC Iisus Hristos.

blid

Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și binecuvântează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de roșu vermillon și albastru. Epitrahilul-patrafirul este albastru cu marginile verzi și patru cruci negre. Fondul icoanei este alb-albăstrui în registrul superior și un câmp galben-solar în registrul inferior. Întreaga compoziție este încadrată în spațiul cerului senin cu o ghirlandă de ruje - elemente decorative fitomorfe, patru trandafiri roșii, cu frunze albastre. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Nicolae. Icoana este de Nicula, Nordul Transilvaniei.