Vas tronconic realizat din doage prinse cu două rânduri de cercuri de lemn. Recipientul dispune de un capac circular cu o toartă evazată. Centrul capacului prezintă un orificiu circular în care este introdusă tija din lemn cu rol de batere a laptelui. Capătul inferior al tijei este prevăzut cu “talpă” fixată cu sârmă. Cromatică: culoare patinată a lemnului.

Obiect de uz casnic fromat dintr-o roată cu opt spițe pe un cadru cu pedală inferioară și un dispozitiv de fixare a mosoarelor; în partea superioară are un șurub de lemn pentru reglat distanța de lucru. Roata mare este fixată într-un cadru de lemn și este acționată printr-o pârghie unită cu pedala prin intermediul unei curele. Roata prezintă un canel cu rolul de transmisie. Mosoarele au rol de a aduna fuiorul. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Sfântul Mare Ierarh Nicolae, făcător de minuni, îmbrăcat în veșminte liturgice, de ierarh, sacos negru, epitrahil-patrafir roșu-acajou cu trei cruci și omofor-felon roșu vermillon. Ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și cu mâna dreapta Binecuvântează. Este unul dintre cei mai populari și iubiți sfinți, ocrotitor al caselor, familiilor și copiilor. Are barbă lungă, albă și mithră arhierească și aureolă. Fondul este negru. În registrul superior, în partea dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae este Dumnezeu-Tatăl, pe o mandorlă mică de nouri rotunzi, de unde prin deschiderea Cerurilor Binecuvântează. În registrul inferior, în dreapta este tatăl fetelor, mulțumitor pentru minunea săvârșită de sfânt, iar în partea stânga sunt cele trei fete, care au primit sacii cu galbeni, oprindu-le, astfel, de la săvârșirea păcatului. Sfântul Ierarh este supra-dimensionat față de celelalte personaje, evidențiindu-se, astfel, pentru încă o dată, măreția faptelor minunate săvârșite de Sfântul Nicolae. Cromatica este întunecată, datorită deteriorării icoanei: negru, roșu-acajou gri, ocru, maro, brun-cafeniu.

Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos roșu vermillon-cărămiziu și albastru cobalt bleumarin, cu dungi subțiri și dese albe și epitrahil verde, cu trei cruci albe și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă și în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - o vietate goală și diavol, cu trăsături umane, având o seceră în labele cu gheare. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de elemente de arhitectură ecclesială: arcadă și boltă. Fondul central este cerul albastru ceruleum, cu elemente decorative astrale, stele albe și roșii. Cromatica este deosebită: roșu vermillon, albastru ceruleum, cobalt și regal, verde spanac-avocado, cafeniu, alb, negru. Icoana este de Țara Făgărașului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Haralambie. Icoana aparține Anei Deji, din Făgăraș.

Vas de lut cu gura largă, smălțuit în totalitate. Din baza plată pornesc pereții bombați care se îngustează în partea superioară terminată cu o buză evazată spre exterior. Prezintă o toartă, pentru manipulare, care leagă gura cu partea mediană. Interiorul vasului este smălțuit cu smalț alb, în exterior având un fond maro deschis cu decor realizat prin pictare cu pensula, dispus în partea mediană, ilustrând patru flori cu petale albe dispuse circular, despărțite de frunze verzi. În partea superioară trei linii circulare albe (una se află pe buza vasului), cea din mijloc fiind sub formă de val. Cromatică: fond: maro; motive: alb; verde.