Piesă de mobilier din lemn de nuc, fără spătar, cu patru elemente verticale (picioare) care susțin blatul și două scânduri înguste în care este prins blatul. Cele patru picioare sunt întărite în zona centrală de alte patru scânduri, reduse ca dimensiuni. Decorul este unul special, floral și geometrizant, realizat prin incizare. Un șir de patru elemente patrulatere succesive încadrează, decorul fitomorf stilizat este format din cinci flori incizate; patru mai mici, câte una pentru fiecare colț, cea de-a cincea, dispusă central, fiind de dimensiuni mai mari. Scaunul era folosit pentru organizarea interiorului casei. Prezintă uzură funcțională. Cromatică: culoarea patinată a lemnului; culoarea patinată a metalului.

Vas bitonconic cu corpul ușor bombat, buza lată și evazată. Prezintă o toartă decorată cu linii curbe și puncte. Axeleași motive decorative se găsesc și pe corpul ulcelei. Cromatică: fond: verde; motive: negru; maro; alb.

Cromolitografie imprimată pe hârtie tipografică mată, în format carte poștală. Prezintă o imagine din Budapesta, cu statuia Sfântului Gellert. Urme de uzură funcțională: îndoituri. Pe verso rubricatură de carte poștală cu text, în limba maghiară, imprimat cu tuș verde: „Levelezo-Clap / Balint Bp. Törv. Védve 1917/20” (Carte poștală, atelierul unde a dost imprimata - Balint Bp. / marcă înregistrată 1916). Ștampilă poștală: „Budapest / 17 sept 13”. Timbrul a fost dezlipit probabil pentru a se verifica dacă există un mesaj secret, practică des întâlnită pentru cărțile poștale ale începutului de secol al XX lea. Destinatarul acestei cărți poștale este „Anicuța Josef / in Szebengalos / per Szelistye” (Anicuta Josef din satul Galis de langă Săliște). Însemnare manuscrisă cu creoinul, în limba română, indescifrabilă. Numărul de inventar: MCPT 2635.

Mântuitorul Iisus Hristos este reprezentat, așezat fiind pe mormântul devenit masa de altar, unde se săvârșește Sfânta Jertfă. În spatele Mântuitorului este crucea, pe care a fost răstignit. Din coasta străpunsă de suliță, pornește o coardă de viță-de-vie, încărcată cu frunze și ciorchini de strugure. Aceste mlădițe reprezintă apostolii, care au propovăduit Sfânta Evanghelie a Lui Hristos. Ultimul ciorchine este stors de palmele Mântuitorului Iisus Hristos în Potirul Sfintei Împărtășanii. Este momentul Sfintei Euharistii! Domnul Iisus Hristos este îmbrăcat doar cu acoperământul în jurul mijlocului și a coapselor, așa cum era pe cruce răstignit. Țesătura din jorul mijlocului și a coapselor este de culoare roșie, culoarea pătimirii, jertfei, vieții și dragostei. Vița-de-vie reprezintă comuniunea între Dumnezeu și oameni. Durerea, jertfa, asumarea, dăruirea totală sunt prezente pe Chipul Mântuitorului. Tulpina viței-de-vie are ciorchini de strugure. Axa de semnificații este: sângele, strugurele, vinul. Mormântul, Masa de Altar au adeseori imaginea de ladă de zestre. Mormântul este pictat cu roșu-verde-albastru, ornamentat cu elemente decorative geometrizante rotunjite și romboidal-ovoidale. Fondul este cerul albastru cobalt, bogat înstelat, cu elemente astrale - stele albe și roșii, stacojii. Vița-de-vie este reprezentată și prin 11 frunze foarte mari verzi, alăturându-se armonios cu 9 ciorchinii de struguri roșii. Cromatica este armonioasă, distins-rece și aerisită: roșu stacojiu, vișiniu, verde brad și spanac-avocado, kaki, albastru cobalt, ceruleum, alb, negru. Icoana este de Țara Făgărașului.

Unealtă agricolă rudimentară din lemn, întrebuințată la treierat cereale. Unealta se utilizează prin lovirea repetată spicelor de cereale sau păstăilor de legume, pentru a li se scoate boabele. Îmblăciul se compune dintr-o prăjină lungă de lemn, la capătul căreia este legat un băț mobil cu șnur din piele (curelușe), fixate în lemn cu cuie și nituri metalice. Cromatică: culoarea patinată a lemnului; negru; gri-metalic.