Băț subțire de formă cilindrică ce prezintă două cercuri paralele crestate, perimetral, spre una dintre extremități. Cromatică: culoarea lemnului patinat.

Tipar de formă dreptunghiulară având un singur motiv central sub formă de spirală cu două centre și două capete în exterior. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Icoană pictată pe sticlă, reprezentându-l pe Sfântul Ierarh Nicolae așezat pe tron, în veșminte arhierești - felon de culoare roșie, omofor verde, cu cruci „malteze”, și mitră episcopală pe cap. În mâna stângă ține Evanghelia deschisă, cu o inscripție în grafie chirilică, iar cu dreapta binecuvintează. În partea stângă a icoanei sunt reprezentate cele trei fecioare răscumpărate de Sfânt, cu tatăl lor îngenuncheat, rugându-se, în partea inferioară. În spatele părintelui fecioarelor este redată o casă. În registrul superior sunt reprezentați pe nori Iisus binecuvântând și cu Evanghelia în mână, în partea stângă a Sfântului Nicolae, în partea dreaptă Maica Domnului cu mâinile împreunate la piept, în rugăciune. Rama este din lemn de brad, cu elemente profilate pe latura interioară. Culori: roșu; albastru; verde; alb; galben.

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie și mantie roșie și mână caii cu aripile tot roșii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul alb aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. În registrul superior, fiind trei registre paralele, este Dumnezeu-Tatăl, care binecuvintează și un înger. Între cele trei registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Fondul este albastrul ceruleul al cerului bogat în puncte-buline roșii, sugerând și stele și flori. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau aurii. Densitatea și alternanța cromatică foarte vie și armonioasă este specifică Țării Făgărașului, dar este pictată în stilul Mărginimii Sibiului. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă, dar foarte simplă: roșu, albastru și alb. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Proroc Ilie.

Corpul râșniței este un cub din tablă subțire; cu baza și capacul detașabil puțin lățite; capacul cuprinde instalația de măcinat, înglobată într-o bucată de lemn și acoperită cu o cupola din tablă subțire, prin vârful căreia iese mânerul de acționare ce se rotește în plan orizontal. Cromatică: maro; auriu