Unealta este formată dintr-o singură bucată de lemn, care constituie suportul de formă trapezoidală, în care sunt bătute 35 cuie de metal, dispuse pe două rânduri paralele, care formează dinții, scărmănătoarea, În zona unde cuiele străpung lemnul, pe partea interioară, a fost adăugată o fâșie de piele groasă probabil pentru o mai bună fixare cuielor. În partea mediană există două orificii circulare. Cromatică: culoarea patinată a lemnului; negru.

Vasul ceramic are formă circulară, având profil tronconic, cu buza reliefată și rotunjită. Acesta este prevăzut în partea inferioară cu trei piciorușe ascuțite și pe o laterală cu un mâner gros, tubular. Pe fundul vasului este decorat cu motive geometrice: puncte galbene care alcătuiesc o spirală. Obiectul prezintă smalț la interior și pe buză. Cromatică: fond: cărămiziu; motive: galben.

Icoa

Scena Cinei celei de Taină se desfășoară într-un interior sugerat de elemente arhitectonice, coloane, candelabru, candele. În centrul icoanei este Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând mâncarea, la masă, alături de ucenici și apostoli. Cu brațul stâng îl ține lipit de piept pe Ioan cel iubit. Pe masă sunt așezate un potir pentru vin și tacâmuri și farfurioare mici.Personajele au chipurile expresive, veșmintele personajelor și faldurile feței de masă, cât și draperiile sunt pictate cu măiestrie de pictor. Veșmintele sunt predominant roșii. Cromatica este armonioasă și echilibrată, pornindu-se gradual dinspre exterior înspre interior, de la albastru spre alb, ajungându-se la albul luminos al mesei celor dăruite. Compoziția este încadrată de elemente de arhitectură, coloane, arcade, creându-se, astfel, intimitatea Cinei celei de Taină. Totul este concentric, strângându-se în jurul Potirului. Elemente de arhitectură se întrezăresc printre cele 5 coloane. Se întrezărește o cruce formată din axa verticală Potirul și candela și cea orizontală - brațele Îmbrățișării Mântuitorului - Dragostea jertfelnică atotcuprinzătoare. Icoana este a lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1877. Inscripția din româno-chirilică se traduce Cina cea de Taină.

În centrul icoanei este Crucea bronzie, cu un vrej portocaliu, o ramură orange învăluită în urcuș pe cruce, iar în stânga crucii este Sfântul Împărat Constantin, și în dreapta este Împărăteasa Elena, mama sa. În spatele Crucii, este o ramură de finic verde, laur. Crucea găsită este susținută cu bucurie de cei doi sfinți. Veșmintele Sfinților Constantin și Elena sunt într-o combinație de roșu vermillon, ocru-galben, verde văratic. Fondul icoanei este cerul albastru-ceruleum, în registrul superior, iar în registrul inferior, este un câmp de verde și crem-nisipiu. În registrul superior, în colțurile stânga-dreapta sunt 2 îngeri serafimi, pe mandorle de nouri albi-verzi. În registrul superior, pe cerul albastru sunt elemente astrale - stele roșii și florale - ruje mari roșii, toate stilizate prin sugerarea petelor de culoare. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, galben-ocru, albastru ceruleum, verde-iarbă de vară nuanță spanac-avocado, alb, negru. Icoana este de Țara Oltului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Constantin Elena, dispusă inversat picturii personajelor. În stânga și în dreapta sunt elemente fitomorfe supradimensionate: flori, lujeri, frunze, ciorchini de strugure.