Instrument pentru realizarea găurilor realizat din fier, răsucit în spire, la cald, în extremitatea inferioară și prevăzut cu un mâner din lemn în partea superioară. Cromatică: culoarea patinată a lemnului; gri metalic.

Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna stângă și ramură de finic verde brad în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu albastru cobalt și alb-bej. Sacosul este alb, cu dungi albastre cobalt și crem-bej. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri și aureolă. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel, în registrul superior și un câmp înalt luminos de grâu galben-copt, în registrul mediu și inferior. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 7 ruje - trandafiri și bujori roșii. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru cobalt, ceruleum, bleu-ciel, verde forest, bej-crem, negru, galben chihlimbar, ocru, muștar, negru, alb. Icoana este din Nicula.

Scena Cinei celei de Taină se desfășoară într-un interior sugerat de elemente arhitectonice, coloane, drapaje din draperii, candelabru și candele. Interiorul casei este albastru și draperiile roșii și candelabru auriu. În centrul icoanei este Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând mâncarea, la masă, alături de ucenici și apostoli. Cu mâna stângă ține Potirul și cu mâna dreaptă ridică pâinea dăruindu-le-o ucenicilor. Este Timpul Euharistiei! Pe masă sunt așezate tacâmuri și farfurioare verzi kaki și brune. Personajele au chipurile expresive, veșmintele personajelor și faldurile feței de masă au volume și drapaje. Compoziția este încadrată de elemente de arhitectură, draperii, coloane, creîndu-se, astfel, intimitatea Cinei celei de Taină. Totul este concentric, strângându-se în jurul Potirului. Se întrezărește o cruce formată din axa verticală Potirul și candela și cea orizontală - brațele Îmbrățișării Mântuitorului - Dragostea jertfelnică atotcuprinzătoare. Pictura este specifică Mărginimii Sibiului și datorită petelor de culoare, de o ingenuuă naivitate a artistului anonim. Pe zidul albastru din registrul îndepărtat este inscripția în româno-chirilică Cina cea de Taină. Rama icoanei este pictată cu roșu și galben-ocru, cu încărcătură decorativă. Pe lângă desenul stângaci, cromatica vie, brută, ceea ce mai caracterizează icoanele din Mărginimea Sibiului sunt și elementele de arhitectură albastră. Cromatica: albastru, roșu, verde, gri, alb, negru.

Icoana cu tematica iconografică Botezul Domnului Iisus Hristos este realizată pe trei registre: în registrul central, Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în dreapta Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare roșie-vermillon împrejurul șoldurilor și a coapselor, și are mâinile împreunate pe piept, în semn de supunere, ascultare, smerenie, de bună-voie venind la Botez. În stânga Lui, este un înger evlavios, îngenuncheat, care Îl așteaptă pe mal, cu un ștergar. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie cărămizie și un himation sau o haină din păr, albă cu albastru. Cerurile sunt deschise și din mijlocul unei mandorle izvorăște o rază de lumină, pe care se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Cromatica este specifică Șcheii Brașovului și Țării Oltului: verde văratic, roșu vermillon, galben-ocru, albastru ceruleum și bleu-ciel, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Botezul Lui IC XC Iisus Hristos Sfântul Duh Sf Ioan.

Lada cu capac decorata cu incizii liniare, de formă paralelipipedică. Capacul este format din trei scânduri și două șipci laterale. Pereții sunt formați din câte trei scânduri pe fiecare latură. Ornamentația este realizată prin motive geometrice incizate: linii paralele, oblice, carouri. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.