Obiect de uz casnic, de mici dimensiuni, din lemn de tei, având forma unui compas cu brațele deschise în unghi ascuțit. Stinghia subțire din care e confecționat obiectul are la partea superioară o gaură care permite susținerea pe ață. Nu prezintă decor. Cârligul era folosit în gospodărie pentru fixarea rufelor pe sfoară, pentru uscare. Prezintă uzură funcțională. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Lingura se compune din coadă și căuc. Căucul este de formă ovală, iar coada este dreaptă prevăzută în partea interioară cu câteva crestături, Decorul fiind compus din motive geometrice: linii paralele, motivul dintelui. Cromatică: culoarea lemnului.

Cană piriformă prevăzută cu o toartă dreaptă și lată, gura rotundă. Suprafața decorativă a vasului este împărțită în trei registre decorative: cel din partea superioară, imediat sub buză, dispus orizontal, cel din mijloc, dispus vertical, iar ultimul, de la bază, orizontal. Primul registru și al treilea prezintă un decor geometric, redat prin linii vălurite, triunghiuri, cercuri și tabla de șah și un motiv fitomorf reprezentat prin brăduți stilizați. Decorul central reprezintă pomul vieții stilizat, separat de semilună și intercalat de motive florale și geometrice așezate vertical: lalele și linii oblice paralele intersectate. „Pomul vieții” este alcătuit din trei lalele mari și vrejuri, intercalate de o multitudine de puncte. Piesa este datată 1833, în partea superioară pomului vieții. De-o parte și de alta a toartei sunt pictate câte două lalele mari. Toarta nu prezintă decor. Cromatica: alb, albastru-cobalt.

Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt bej-galben-auriu, cu mantia și omoforul și maforiomul foarte largi, încăpătoare, în forma unui cort, extrapolând, până la metafora vizuală a unei mănăstiri, chiar monahismul ortodox din Moldova. Sfânta Cuvioasă Parascheva are în mâna dreaptă crucea și cu mâna stângă având palma deschisă înspre noi dăruiește har și liniște. Fondul icoanei este bleumarin închis, asemenea unei nopți întunecate cu stele luminoase albe - 12. Elementele astrale sunt desenate în crochiu sau mai stilizate, mari, de departe având forma unor păsări. De aici, reiese înrudirea monahicească cu Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, cea hrănită de păsări. Cele două cuvioase maici sfințite sunt reprezentante de seamă ale sfintelor din Moldova. Chenarul decorativ liniar este lat și de nuanța veșmântului luminos al Sfintei Parascheva. În alăturarea simbolurilor iconografice: steaua și pasărea, icoana primește o valoare semantic-teologică aparte. Icoana este deteriorată, cu absențe cromatice. Cromatica este armonioasă, dar foarte sumară: bej-galben-auriu, bleumarin, negru, alb.

Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică cu vârful curbat, cu coadă lungă, folosită la cositul ierbii. Partea din oțel este fixată într-un suport (toporiște) din lemn, alungit, cu un mâner transversal printr-o pană din lemn de esență tare. Lama a fost subțiată în urma utilizării și a ascuțirilor repetate.