Unealtă de funierit, alcătuită dintr-o creangă bifurcată, cu una dintre furci tăiate pe circa două treimi din suprafață, pentru a forma un cârlig, pe care se înfășoară o sfoara răsucită de cânepă. Are culorile naturale ale lemnului și sforii de cânepă.

Sfinții Vasile cel Mare și sf. Mucenic Haralambie, în picioare, înveșmântați ca arhierei, redați din ușor semiprofil.Sfântul Vasile este redat canonic, cu fruntea înaltă, barba castanie, lungă. Trăsăturile ușor butucănoase. Cu dreapta binecuvintează, în stânga ține o carte deschisă pe care este scris cu litere majuscule, roșii, textul citat. Este înveșmântat cu un sacos vernil cu motiv floral roșu, la poale și la mâneci cu o bandă lată, verde, epitrahil roșu pe care se vede crucea; stihar roșcat, de sub care se văd vârfurile încălțărilor cafenii. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, de aceeași culoare cu epitrahilul. În pandant sfântul Haralambie, cu părul și barba lungi, cărunte, binecuvintează cu dreapta, în stânga ține o cruce mică. Fruntea înaltă, privirea expresivă. Înveșmântat cu un sacos roșu, epitrahil verde și stihar cafeniu Peste acestea felon verde cu intradosul deschis la culoare. Poartă deasemenea bedernița. Pământul este redat în tonuri de brun, linia orizontului începe de jos, fondul este luminat în partea de jos, închis în cea de sus. Se pot observa influențe ale picturii neo academice. Lemnul icoanei este mâncat de cari la colțuri, crăpat în partea de jos; stratul pictural prezintă mici lacune și exfolieri.

Într-o casă, în centrul icoanei, Maica Domnului este întinsă pe un pat, cu mâinile încrucișate pe piept. Pe cap și pe umeri are cele trei stele în 8 colțuri, în formă de floare, simbolizînd întreita feciorie. În fața patului un sfeșnic cu o lumânare aprinsă. La picioarele Născătoarei de Dumnezeu este reprezentat Sfântul Apostol Pavel, tămâind cu cădelnița, iar la capul ei Apostolul Petru, ținînd cheile Împărăției Cerului, amândoi desculți. Mai sunt reprezentați, de jur împrejur, toți apostolii, despre care se știe că au fost prezenți la adormirea Maicii Domnului, precum și unii sfinți ierarhi precum Dionisie Areopagitul, Ierotei sau Timotei, cu mitre aurite, ținînd în mâini Evanghelia și toiagul arhieresc, în spate femei plângând. Pe fețele lor se citește jalea. Maica este în veșmânt mohorât.Numai Fecioara Maica și Isus sunt redați cu aureole aurite. Tot în centrul imaginii, deasupra Maicii Domnului este reprezentat Domnul Iisus Hristos, cu mantie întunecată și tunică roșie, într-o mandorlă (cearcăn) de lumină, simbol al slavei Lui dumnezeiești, înconjurat de nori. El ține în brațe sufletul Maicii Domnului, reprezentat ca un prunc înfășat, iar cu mâna dreaptă binecuvintează adunarea. Gama cromatică este axată pe tonuri de roșu -brun, pământii. Pictura este încadrată de un chenar alb, subțire.

Icoaa ro

Învierea Domnului