Piesă alcătuită dintr-o lamă de formă dreptunghiulară și o coadă cilindrică cioplită din aceeași bucată de lemn, la partea superioară a unuia dintre capete. Are culoarea naturală a lemnului patinat.

Înălțarea este prezentată ca în iconografia bizantină,astfel: La mijloc, în planul frontal, se află Maica Domnului, cu fața, privind drept înainte, cu mâinile înalțate în rugăciune. În spatele ei, în dreapta și în stânga, se află câte un înger îmbrăcat în veșminte albe. Ingerii, cu stânga ridicată Îl arată, deasupra lor, pe Domnul înălțîndu-se. Lângă îngeri se află Apostolii, șase de o parte și șase de cealaltă, toți desculți. Apostolii din față, Pavel si Petru, stau lângă Maica Domnului, Pavel în stânga ei și Petru în dreapta. Sunt înveșmântați ca în icoanele dedicate lor, dar ambii tineri. Este posibil ca zugravul să-l fi înlocuit pe apostolul Pavel cu ucenicul Ioan. Acesta are mâna dreaptă ridicată spre cer iar în stânga un rotulus. În spatele Maicii Domnului, al îngerilor și al Apostolilor, se află un munte - reprezentat schematic - pentru a aminti privitorului că Înălțarea s-a petrecut pe muntele Măslinilor. Deasupra muntelui este reprezentat Hristos, în slavă, într-un nor incandescent, binecuvântînd cu amândouă mâinile. Aureola este utilizată numai în reprezentarea lui Iisus, a Maicii Domnului și a Îngerilor. Veșmintele sunt cele întâlnite de obicei: Maica Domnului cu maphorion roșu, tunică albastră, apostolul Petru tunică albastră, mantie cafenie, iar apostolul din stânga are îmbrăcămintea obișnuită a sfântului Pavel. Isus are părul lung, revărsat pe umeri, chiton roșu și himation albastru.Nimburile aurite, tivite cu o linie subțire albă. Chenar subțire, linie albă, la fel cu inscripția.

În centrul spațiului pictural, prim plan, Sfântul Ioan Îngerul Pustiului, cu aripi mari,având în mâna stângă un rotulus desfășurat, cu dreapta ținând capul său tăiat pe o tipsie. Este înveșmântat cu o mantie verde peste blana de cămilă, picioarele desculțe. În planul doi, dreapta, este redată scena aflării capului. Un călugăr îngenuncheat lângă capul aureolat al sfântului prooroc, un alt personaj în veșminte roșii(deși tot călugăr), prezentat în picioare, cu capul înclinat, indicând locul cu o săgeată (în alte icoane ambii călugări au lopeți). Este vorba de una dintre aflările capului sfântului, în zilele lui Constantin cel Mare. Aceasta s-a întâmplat în muntele Eleonului. În partea stângă a icoanei este redată nașterea sfântului Ioan. Pe un pat înalt, Elisabeta, în spatele patului, proorocul Zaharia, cu barbă lungă, albă, privind-o. În fața patului, o slujnică ținându-l în brațe pe pruncul Ioan, cu aureolă în jurul capului. Scena se petrece într-un iatac dintr-o clădire cu o turlă. În colțul din stânga sus, Iisus așa cum apare pe mahrama Veronicăi sau sfântul Keramion. Inscripții: pe chenar în partea superioară - Chipul Sfântului Ioan Înainte Mergătorul; în jurul nimburilor părinților proorocului -Elisaveta și Zaharia; în partea dreaptă a icoanei cu litere mici cursive: Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe rotulusul desfășurat inscripții indescifrabile.Fondul - foița aurie brunificată, (partea de sus), pe care se proiectează crestele muntoase. Cromatica specifică acestui tip de icoane, predomină culorile calde, tonurile de brun, încadrate de bordura roșiatică( galben, ocru, tonuri de verde, brun, roșu, negru.) Desenul trasat cu linie fină. Suportul prezintă o crăpătură longitudinală, lacune ale stratului pictural.

Maica Domnului cu Pruncul

Fată din Fundul Moldovei (Fundu Moldovei 1928)