Obiect de uz casnic de formă parțial fusiformă ușor aplatizată la mâner cu o terminație ascuțită în zona de manevrare. La celălalt capăt prezintă un registru decorativ reprezentând motive geometrice în relief, decor cu aripi. Motivele decorative sunt obținute prin incizie și sculptare. Sunt miniaturale. Cromatică: culoarea lemnului patinat.

Unealtă de uz gospodăresc compusă dintr-o parte metalică, de forma literei "T", cu o parte lățită utilizată ca și tăiș și o parte îngroșată folosită pe post de ciocan. Între cele două se află un tub de înmănușare în care este fixată coada de lemn terminată cu o măciulie. Cromatică: maro (lemnul); negru (metalul).

Icoana Judecata de Apoi imaginează a doua Venire a Lui Iisus Hristos pe pământ, după sfârșitul lumii. Toată lumea va fi chemată și judecată după faptele săvârșite. În cadrul tribunalului ceresc, se hotărăsc bucuria și fericirea veșniciei sau osânda. Icoana este realizată pe șase registre paralele: trei mandorle pe partea stângă, trei pe partea dreaptă. Dumnezeu-Tatăl este în ipostasul de Pantocrator în Slavă. Alături sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul înaintemergătorul Domnului. Urmează Apostolii și cetele de îngeri. Tronul Hetimasiei - a Judecății de Apoi - păstrează Sfântul Duh, reprezentat prin porumbel, dar și prin culoarea verde. Cetele oamenilor drepți sunt conduse de Sfântul Apostol Pavel, iar cetele oamenilor păcătoși sunt conduse de Moise. Spațiile reprezentate în icoană sunt: Raiul, râul de foc, cetatea Ierusalimului. Elementul antro-zoomorf este prezent - Leviathanul. Este descrisă și învierea morților. Sunt cântărite pe taler faptele bune și fărădelegile, păcatele, greșelile. Se remarcă numărul mare de personaje, complexitatea tematicii iconografice abordate. Întreaga tematică iconografică este încadrată într-un chenar roșu. Cromatica este armonioasă, specifică Văii Sebeșului: verde kaki, verde olive, brun-bronziu, roșu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Judecata de Apoi 1841.

Obiectul de uz gospodăresc este o piesă cilindrică de dimensiuni medii realizată în tehnica dogăritului. Elementele din material lemnos sunt realizate din eeență de stejar montate cu ajutorul a trei cercuri metalice. Cercurile de metal sunt fixate cu câte două nituri fiecare. Fundul vasului este realizat dintr-o singură bucată de material lemnos și este montat în gardină. Inscripțiile realizate prin scrijelirea suprafeței (6, 1877, 10 L) sugerează anul realizării piesei. Cromatică: maro-închis/brun (lemnul); negru (metalul).

Sfântul Arhanghel Gavriil aduce Buna Vestire de bucurie Fecioarei Maria Maicii Domnului, dăruindu-i o floare de crin. Maica Domnului primește bucuria cu amândouă mâinile, ca într-o îmbrățișare. În centrul icoanei este pictată o masă, pe care este așezată o carte de rugăciuni, preînchipuind Masa Altarului de Jertfă. Maica Domnului este îmbrăcată în mantie cu omofor și maforiom roșu vermillon și sacos verde-ocru. Sfântul Arhanghel Gavriil este îmbrăcat în albastru și roșu vermillon. Cu mâna stângă arată spre raza de lumină, pe care se pogoară Duhul Sfânt, sub forma porumbelului alb, dăruindu-i crinul, iar cu mâna dreaptă aduce Binecuvântarea. În registrul îndepărtat sunt elemente de arhitectură: oraș, casă, biserică. Spațialitatea este desenată cu alb și albastru - Văzduhul. Porumbelul, aduce raza de lumină Maicii Domnului, lumina de la Dumnezeu-Tatăl, astfel Pogorându-Se Sfântul Duh. Cerul pe jumătate este albastru ceruleum, ușor închis, ca de noapte, cu stele roșii și albe, iar pe jumătate este verde cu stele albe. Duhul Sfânt este aducător de sfințenie și curățenie, puritate feciorelnică. Armonia cromatică este metaforică și blând de luminoasă: roșu vermillon, albastru regal și ceruleum, galben-ocru, verde, ivoriu, gri nisipiu, brun, alb, negru. Atmosfera este de o intimitate spirituală diafană. Inscripția din româno-chirilică se traduce BunaVestire.