Fragment cereprezintă o fibulă rotundă cu buton central și șapte incizii radiale. Probabil că fibula era fixată pe umărul drept.

Gravura reprezintă un soldat otoman, identificat prin titlu ca fiind gardă personală a marelui senior. Poartă un coif cu panaș bogat. Este înarmat cu arc și tolbă cu săgeți. Gravura a fost imprimată la Paris, după desenele lui Jean-Baptiste Vanmour (1671-1737). Gravura a fost realizată de Claude du Bosc (1684-1745).

Caricatură a lui Al. Cottescu, redat ca portret pe locomotiva unui tren în mers. În partea dreaptă, jos, semnătura artistului (Gic. Radu). Sub desen, numele: Al. Cottescu. Alexandru Cottescu a fost un inginer important la vremea lui, fiind, alături de Ion Mincu, premiați pentru lucrările și viziunea lor la Expoziția Internațională de la Paris din 1900. Numele său este indisolubil legat de istoria CFR, find director ani buni al CFR- ului, funcție cheie în dezvoltarea statului la acel moment.

Farfurie de porțelan de Sevres, realizată din porțelan alb, cu margini treflate, decorate cu frunze de laur pictate, în centrul decorațiilor având blazonul familiei Suțu. Blazonul a fost adesea confundat cu cel al Principatelor Unite, fiind format din: stemele celor două țări românești: prima cea a Moldovei, cea de-a doua cea a Țării Românești, steme plasate pe două scuturi ovale, în fascie, acolate, puțin suprapuse, cea a Moldovei având capul de bour de argint cu stea în șase colțuri de aur, pe un scut cu segmente verticale egale roșii și albastre; cea a Țării Românești având acvila cruciată de argint, cu crucea de aur, scutul având segmente verticale galbene și albastre. Cele două scuturi au ca tenanți doi lei aurii, deasupra armele familiei Suțu – iataganul și sabia, ambele aurii, precum, pe un pavilion de purpură căptușit cu hermină, brodat cu ciucuri de aur și prins într-o coroană cu pietre scumpe. Pe scut, în partea inferioară se află și decorațiile familiei Suțu. Familia Suțu a fost o familie fanariotă grecească, venită în principate în cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea, având trei domni în ambele țări Românești (Alexandru Suțu, Mihai Suțu și Grigore Suțu). Blazonul familiei poate fi admirat inclusiv pe clădirea Palatului Suțu, astăzi Muzeul de Istorie a Municipiului București. Farfuria are marca atelierului Sevres și modelul din anul 1844, precum și seria.

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 34-a din serie, poartă titlul Karaiskakis îi nimicește pe turci la Arachova (Ο Καραϊσκάκης καταστρέφει τους Τούρκους κατά την Αράχοβαν), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Karaiskakis schlagt die Turken bei Arachova), franceză (chenar, dreapta: Karaiskakis bat les Turcs a Arachova), engleză (chenar, stânga: Karaiskakis beats the Turks at Arachova). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Karaiskakis (născut Georgios Karaiskos, 1780/1782 – 1827) îi învinge pe cei 1500 de albanezi conduși de Kechagia Pașa (Koca Mustafa Reșid Pasha, 1800 – 1858), Mustafa Elmas și Karafil Bey pe 30 noiembrie 1826 și omoară 1200 dintre ei”.