Gallery›Romanian Peasant Museum›Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu, avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Căucul acesta are forma unui butoiaș cu toarta supraînălțată rotunjită, având profilul crestat în valuri. Este ornamentat în întregime cu ornamente crestate, foarte fine, ornamente geometrice dispuse în compartimente, fără a se urmării o compoziție. Pe coadă are o rozetă cu razele ușor arcuite și cinci găuri perforate, iar la locul de unire a cozii cu vasul are patru cercuri perforate. Buza vasului are un chenar din semicercuri, iar chenarul cozii este realizat dintr-un șir din ornamentul dintelui de lup.
Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu, avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Căucul acesta are forma unui butoiaș cu toarta supraînălțată rotunjită, având profilul crestat în valuri. Este ornamentat în întregime cu ornamente crestate, foarte fine, ornamente geometrice dispuse în compartimente, fără a se urmării o compoziție. Pe coadă are o rozetă cu razele ușor arcuite și cinci găuri perforate, iar la locul de unire a cozii cu vasul are patru cercuri perforate. Buza vasului are un chenar din semicercuri, iar chenarul cozii este realizat dintr-un șir din ornamentul dintelui de lup.
Romanian Peasant Museum

Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu, avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Căucul acesta are forma unui butoiaș cu toarta supraînălțată rotunjită, având profilul crestat în valuri. Este ornamentat în întregime cu ornamente crestate, foarte fine, ornamente geometrice dispuse în compartimente, fără a se urmării o compoziție. Pe coadă are o rozetă cu razele ușor arcuite și cinci găuri perforate, iar la locul de unire a cozii cu vasul are patru cercuri perforate. Buza vasului are un chenar din semicercuri, iar chenarul cozii este realizat dintr-un șir din ornamentul dintelui de lup.

Unknown artist

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu, avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Căucul acesta are forma unui butoiaș cu toarta supraînălțată rotunjită, având profilul crestat în valuri. Este ornamentat în întregime cu ornamente crestate, foarte fine, ornamente geometrice dispuse în compartimente, fără a se urmării o compoziție. Pe coadă are o rozetă cu razele ușor arcuite și cinci găuri perforate, iar la locul de unire a cozii cu vasul are patru cercuri perforate. Buza vasului are un chenar din semicercuri, iar chenarul cozii este realizat dintr-un șir din ornamentul dintelui de lup.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de negru, decorul se desfășoară în registre transversale sub forma unui brâu central și 2 medalioane la extremități. Brâul este decorat cu o ghirlandă cu frunze, alternante cromatic - galben și verde - încadrată de 2 șiruri de stele și meandre duble hașurate. La extremități, tot pe fond negru se disting stele și puncte realizate cu vopsea roșie. Cromatică: negru, alb, galben, verde, roșu.
Romanian Peasant Museum
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de negru, decorul se desfășoară în registre transversale sub forma unui brâu central și 2 medalioane la extremități. Brâul este decorat cu o ghirlandă cu frunze, alternante cromatic - galben și verde - încadrată de 2 șiruri de stele și meandre duble hașurate. La extremități, tot pe fond negru se disting stele și puncte realizate cu vopsea roșie. Cromatică: negru, alb, galben, verde, roșu.
Unknown artist
În cadrul riturilor funerare, în lumea satului se desfășoară, în timpul priveghiului un adevărat ceremonial menit să alunge duhurile rele. Pe de-o parte, sunt întâlnite măștile funerare puse pe fața defunctului care au un dublu rol: pentru a-l proteja după moarte de acțiunea demonilor sau a divinităților funebre, dar mai ales pentru a-i proteja pe participanții la procesiune de acțiunile nefaste. Pe de altă parte, sunt întâlnite măștile antropomorfe sau zoomorfe de tip funerar purtate doar de participanții la priveghi, ca piese de protecție rituală în cadrul „jocului mortului”. Realizată conform cutumei locale și doar din anumite materiale (piele argăsită, esențe de lemn considerate sfinte, precum stejar, fag, brad), masca era încredințată purtătorului cu mențiunea să o poarte cu cinste. Piesa are obrăzarul și nasul confecționate din lemn, ochii, două orificii conturate cu vopsea roșie și prin pirogravare, gura cu buzele subliniate cu vopsea roz și dinții decupați în lemn. Pletele sunt sugerate din păr de capră, de culoare maro. Barba, sprâncenele și mustața sunt sugerate prin pirogravare. Conturul feței este decorat cu motive stelare pirogravate. Cromatica: culoarea naturală a lemnului, alb, maro, roșu.
Romanian Peasant Museum
În cadrul riturilor funerare, în lumea satului se desfășoară, în timpul priveghiului un adevărat ceremonial menit să alunge duhurile rele. Pe de-o parte, sunt întâlnite măștile funerare puse pe fața defunctului care au un dublu rol: pentru a-l proteja după moarte de acțiunea demonilor sau a divinităților funebre, dar mai ales pentru a-i proteja pe participanții la procesiune de acțiunile nefaste. Pe de altă parte, sunt întâlnite măștile antropomorfe sau zoomorfe de tip funerar purtate doar de participanții la priveghi, ca piese de protecție rituală în cadrul „jocului mortului”. Realizată conform cutumei locale și doar din anumite materiale (piele argăsită, esențe de lemn considerate sfinte, precum stejar, fag, brad), masca era încredințată purtătorului cu mențiunea să o poarte cu cinste. Piesa are obrăzarul și nasul confecționate din lemn, ochii, două orificii conturate cu vopsea roșie și prin pirogravare, gura cu buzele subliniate cu vopsea roz și dinții decupați în lemn. Pletele sunt sugerate din păr de capră, de culoare maro. Barba, sprâncenele și mustața sunt sugerate prin pirogravare. Conturul feței este decorat cu motive stelare pirogravate. Cromatica: culoarea naturală a lemnului, alb, maro, roșu.
Pavel Terțiu
Obiectul are formă tronconică curbată, cu un dop de lemn cilindric, care iese din corn în partea mai îngustă și un dop circular în partea cu diametrul mai mare. Păstrează culoarea naturală a cornului - maron închis. Nu prezintă decor.
Romanian Peasant Museum
Obiectul are formă tronconică curbată, cu un dop de lemn cilindric, care iese din corn în partea mai îngustă și un dop circular în partea cu diametrul mai mare. Păstrează culoarea naturală a cornului - maron închis. Nu prezintă decor.
Unknown artist
Canceu
Romanian Peasant Museum
Canceu
Unknown artist