Recipient de formă cilindrică, alcătuit din 11 doage, o bază și trei cercuri. Cele 11 doage sunt prinse prin gărdinare de baza realizată din două doage semicirculare. Doagele sunt susținute la exterior de trei cercuri, unul strânge baza, unul mijlocul, iar celălalt este așezat în apropierea gurii. Cercurile sunt metalice, închise prin suprapunere și nituite. Cromatică: culoarea patinată a lemnului; negru.

Cei Sfinți Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos, felon și epitrahil mithră și aureolă. Cromatica veșmintelor este vie și luminoasă: roșu vermillon, orange-cărămiziu, galben-ocru și albastru ceruleum și bleu-ciel, verde și alb. Sfântul Vasile cel Mare are crucea în mâna dreaptă și binecuvântează și în mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă. Sfântul Ioan Gură-de-Aur, central, tânăr cu barba brunetă, binecuvântează cu ambele mâini și are pe bedernița romboidală un chip de sfânt, element antrpomorf. Alături este Sfântul Grigorie care ține în mâna stângă cârja-sceptrul arhiepiscopală și binecuvântează. Fondul întregii tematici iconografice este albastru ceruleum în exterior și central bleu-ciel. Sfinții trei ierarhi sunt încadrați de coloane și arcade-bolți, schițându-se astfel structura arhitecturală de biserică. În registrul inferior este un un caroiaj alb-ocru, o lespede de fundație puternică - reprezentând credința creștin-ortodoxă. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, orange, verde spanac-avocado, galben-ocru, brun, albastru ceruleum și bleu-ciel, gri, alb și negru. Este o icoană de Valea Sebeșului. Inscripiția din româno-chirilică se traduce: Sfântul Vasilie Sfântul Ioan Sfântul Grigorie. Icoana este datată 1908.

Unealtă formată dintr-o tijă patrulateră având la un capăt un manșon în care se introduce mânerul, iar la celălalt capăt vârful aplatizat, și torsionat spre vârf unde prezintă fluture pe o distanță mică. Cromatică: culoarea fierului; culoarea lemnului

Formă ovoidală cu patru mânere alungite; este realizată dintr-un trunchi de copac; la un capăt marginea este decorată cu două câmpuri de dinți de lup. Cromatica: culoarea patinată a lemnului.

Maica Domnului Îndurerată este pictată în proporție obișnuită la această tematică iconografică, ocupând două treimi din suprafața icoanei. Poartă un maforion negru, căptușit cu interiorul roșu vermillon cărămiziu, cu sacos roșu și ocru și galben. Are bordura dantelată cu foiță aurie. În registrul inferior dreapta, este redat Mântuitorul Iisus Hristos răstignit pe cruce, simbolizând jertfa, patima, durerea, tristețea Maicii Fiului Lui Dumnezeu. În registrul superior îndepărtat, sunt câteva elemente decorative geometrizante și fitomorfe, spațializând narațiunea. Cromatica este armonioasă: negru, roșu vermillon, galben chihlimbar, albastru bleu ciel, verde de China, auriu, alb. Inscripția din româno-chirilică este tradusă ICXC Iisus Hristos Maria. Icoana este de Nicula, Nordul Transilvaniei. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de ruje, cu frunze pe lujer. Este impresionantă pajiștea galbenă de lumină, sub Crucea Mântuitorului Iisus Hristos, reprezentând nădejdea Învierii și bucuria Împărăției Cerurilor. Maforiomul negru al Maicii Domnului este împodobit cu ruje - trandafiri, de asemenea semne ale Grădinii Raiului.