O bucată de scândură de formă dreptunghiulară cu două orificii mici la extremități. La mijloc prezintă mai multe cuie lungi și ascuțite metalice prinse de scândura-suport cu ajutorul unei plăci circulare din lemn fixată cu cuie. De o parte și alta a cuielor pentru scărmănat suportul din lemn este incizat cu motive geometrice: două linii orizontale din care pleacă alte două linii oblice sub forma razelor solare. Cromatica: culoarea patinată a lemnului, negru. Prezintă uzură funcțională.

Pieptene pentru afine format dintr-o cutie trapezoidală realizată din scânduri subțiri din lemn de fag și tei, asamblate cu ajutorul cuielor metalice. Prezintă mâner în partea dinapoi. Marginile cutiei sunt inegale, una dintre ele fiind prelungită și tăiată, formând astfel cei 13 dinti. Părțile laterale ale cutiei colectatoare de afine prezintă pe interior ornamente geometrice și florale stilizate: o semirozetă și două rânduri de cruci în X pe ambele părți. Uzură funcțională. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Lucrare realizată în acuarelă și creion, pe hârtie pentru acuarelă, subțire, fără striații. Prezintă o pereche din localitatea Moieciu de Sus, județul Brașov. Tinerii sunt îmbrăcați în costume populare de sărbătoare specifice zonei. Femeie are în mână o furcă cu caier și este surprinsă în timp ce toarce, iar bărbatul ține în mâna stângă o țigară. Lucrarea este de o sensibilitate aparte, cu o cromatică deosebită. Adevărat document etnografic, graficianul prezintă cu acuretețe costumul popular evidențiindu-se finețea detaliilor surprinse. Lucrarea este lipită pe o hârtie mai groasă, pentru acuarelă, cu striații. Însemnare manuscrisă a autoarei, în partea de jos a lucrării: „Popoiu I. Joachim / 36 de ani / com Moieciul d.s. / cămașă cu margini și / cioareci dimie strânsoare / cisme / Luată dela Muzeul / de Artă iia / cu mânecă sucită / Maria Gh. Drăghiciu / 28 ani / fotă cu genel / iie (fete) / pieptar din catifea / cârpă de lânică /7.” și în partea din stânga sus: „preferabil cu maramă”. În partea stângă jos a imaginii, ștampilă: Muzeul „Brukenthal” Sibiu / Nr. 656.

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie roz-bej și mantie roșie-vermillon și mână caii cu carul roșu de foc. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei prinzând cojocul aruncat și Adam arând pământul cu un plug tras de doi boi albi. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi-albaștri, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Fondul este cerul albastru regal și câmpul verde brad și olive cu fâșii de roșu, atmosfera fiind îmbogățită și de elemente fitomorfe. Atât cerul, cât și spațiul de lanuri, de sub mandorla de nouri albi, sunt ornamentate cu elemente fitomorfe de și flori roșii. În registrul superior sunt 4 îngeri serafimi pe mandorle de nouri. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă și luminoasă: albastru cobalt, verde brad, văratic mușchi de pădure, roșu vermillon, galben chihlimbar, alb, negru. Icoana este de Țara Oltului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Ilie Proroc.

Vasul are forma tronconică cu pereții adânciți și deschidere largă la nivelul gurii. Acesta este smălțuit la interior iar pe pereții exteriori prezintă scurgeri de smalț. Buza acestuia este profilată spre exterior, exteriorul fiind nesmălțuit. Decorul interior este geometric regăsindu-se pe buza vasului - linia vălurită, de asemenea și pe pereții interiori delimitând o spirală și patru cercuri concentrice. De asemenea, în zona diametrului maxim se identifică două cercuri concentrice. Cromatică: fundal cărămiziu; motive: alb.