Unealtă de formă patrulateră, cu capetele drepte și cu extremitățile ascuțite, având șanțuri care se întretaie în unghi drept, folosit pentru ultima fază de finisare a ferecării pietrelor de moară, la mijloc este fixată coada din lemn. Cromatică: culoarea patinată a lemnului (coadă).

În centrul icoanei este Crucea bronzie, cu un vrej portocaliu, o ramură orange învăluită în urcuș pe cruce, iar în stânga crucii este Sfântul Împărat Constantin, și în dreapta este Împărăteasa Elena, mama sa. În spatele Crucii, este o ramură de finic verde, laur. Crucea găsită este susținută cu bucurie de cei doi sfinți. Veșmintele Sfinților Constantin și Elena sunt într-o combinație de roșu vermillon, ocru-galben, verde văratic. Fondul icoanei este cerul albastru-ceruleum, în registrul superior, iar în registrul inferior, este un câmp de verde și crem-nisipiu. În registrul superior, în colțurile stânga-dreapta sunt 2 îngeri serafimi, pe mandorle de nouri albi-verzi. În registrul superior, pe cerul albastru sunt elemente astrale - stele roșii și florale - ruje mari roșii, toate stilizate prin sugerarea petelor de culoare. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, galben-ocru, albastru ceruleum, verde-iarbă de vară nuanță spanac-avocado, alb, negru. Icoana este de Țara Oltului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Constantin Elena, dispusă inversat picturii personajelor. În stânga și în dreapta sunt elemente fitomorfe supradimensionate: flori, lujeri, frunze, ciorchini de strugure.

Lingurarul este de forma unei structuri descrise de o scândurică dreptunghiulară în care sunt scobite 2 orificii dreptunghiulare și 5 în formă de arc de cerc pentru a fi introduse lingurile. Marginea exterioară a scândurii este traforată în formă de val. Partea dinspre perete prezintă un orificiu dreptunghiular în care este introdusă transversal o altă scândurică traforată, folosită ca agățătoare. Cromatică: maro

Compas format din două brațe metalice, până la jumătate de formă pătrată, apoi cu muchiile rotunjite. Cele două brațe sunt prinse într-o încheietură în partea superioară, prin nituire. Ambele vârfuri sunt ascuțite. Prezintă inscripție pe unul din brațe: ”FROHN”. Prezintă uzură funcțională.

Obiect de uz gospodăresc cu rol funcțional parte a angrenajului mijlocului de transport tradițional (mijloace de transport prin rulare folosind tracțiunea animală) care se cuplează acestui mijloc de transport. Format din două bucăți de lemn care sunt așezate paralel cu două lopățele cu găuri care se pot lărgi și strâmta după gâtul boului. Este purtat de animalul de tracțiune mai ales bou pentru a trage carele încărcate cu diverse produse specifice și grele. Prezintă restee metalice, fixate la extremitățile jugului, în orificii circulare, perforate în lemnul jugului. Se atașează de gâtului animalului, reprezentând transmiterea sistemului de tracțiune a poverii. De obicei jugurile sunt simple dar și încrustate și chiar pictate având o semnificație mai deosebită. Cromatică: culoarea lemnului; culoarea metalului.