1. Vedere de pe cetățuie 2. Piața Victoriei 3. Statuia lui Matei Corvin 4. Sediul Consiliului popular al municipiului

Unknown artist

La început, Cetățuia a fost o fortificație habsburgică cu scop defensiv și strategic, ridicată în secolul al XVIII-lea, având turnuri în formă de stea, o redută și un turn, bastioane ce o înconjurau și la exterior valuri de pământ. De multe ori a funcționat și ca închisoare, fiind reprezentativ momentul 1848, când mulți revoluționari au fost întemnițați aici. În perioada interbelică, Dealul Cetățuia devine zona cea mai săracă a Clujului, rău famată. Regimul comunist transformă această mahala în parcul binecunoscut de astăzi, în anii 1970, după planurile arhitectului Emanoil Tudose fiind demolate casele de pe latura estică pentru construirea Hotelului Belvedere. În prezent, din vechea fortificație mai sunt vizibile câteva clădiri, o parte din ziduri, porțile de acces din sud-est și nord și reduta, cunoscută ca Turnul Parașutiștilor. Piața Victoriei, actuala Piață Avram Iancu, a fost gândită ca o locație ce va adăposti târgul din piața centrală, însă datorită apropierii Pieței Mihai Viteazul de calea ferată, acesta a fost mutat acolo. La finalul secolului al XIX-lea, zidurile orașului au fost demolate, ceea ce a dus la transformarea zonei într-un mic parc. Fiind vorba despre un spațiu vast, terenul a fost împărțit, la sud formându-se Piața Ștefan cel Mare, pe atunci Hunyadi. (https://visitcluj.ro/tourist_spot/piata-avram-iancu-si-piata-stefan-cel-mare/) Statuia ecvestră a lui Matia Corvin, un simbol al orașului Cluj-Napoca, a fost dezvelită în 1902 și este lucrată de Janus Fadrusz, în bronz, așezată pe un soclu de piatră. Are o înălțime de 12 m și desfășurarea ansamblului de 20 m. În fața statuii sunt sculptate patru personaje importante pentru Regatul Ungariei din secolul al XV-lea, Blasiu Magyar, Paul Chinezul, Ștefan Zapolya și Ștefan Bathory, care îi închină steagul regelui Matia. Consiliul popular municipal a fost ridicat pe locul vechii primării între 1843-1846, arhitectul Anton Kagerbauer proiectând o clădire cu un singur etaj și în formă de U. Neoclasicul domină fațada spre curte și interioarele, în timp ce fațada exterioară, principală, este specifică stilului neorenascentist, tratată „in rustica” în tencuială și cu ferestre cu închidere semicirculară. Deasupra cornișei cu console de piatră cioplită este un atic în trepte cu stema orașului cioplită în „ronde-basse” și circumscrisă de o cunună de lauri. (I. Buta, Mihaela Bodea, N. Edroiu, „Cluj-Napoca. Ghid de oraș”, București, Editura Sport-Turism, 1989)