Tioc de coasă

Moară de vânt, Enisala, Tulcea, Dobrogea (1964)

Obiectul este compus din coadă și găvan (căuș). Găvanul este de formă ovală și convexă; în prelungirea găvanului este coada; Nu are motive decorative sau ornamentale iar culoarea este cea caracteristică lemnului natural patinat.

În centrul spațiului pictural, prim plan, Sfântul Ioan Îngerul Pustiului, cu aripi mari,având în mâna stângă un rotulus desfășurat, cu dreapta ținând capul său tăiat pe o tipsie. Este înveșmântat cu o mantie verde peste blana de cămilă, picioarele desculțe. În planul doi, dreapta, este redată scena aflării capului. Un călugăr îngenuncheat lângă capul aureolat al sfântului prooroc, un alt personaj în veșminte roșii(deși tot călugăr), prezentat în picioare, cu capul înclinat, indicând locul cu o săgeată (în alte icoane ambii călugări au lopeți). Este vorba de una dintre aflările capului sfântului, în zilele lui Constantin cel Mare. Aceasta s-a întâmplat în muntele Eleonului. În partea stângă a icoanei este redată nașterea sfântului Ioan. Pe un pat înalt, Elisabeta, în spatele patului, proorocul Zaharia, cu barbă lungă, albă, privind-o. În fața patului, o slujnică ținându-l în brațe pe pruncul Ioan, cu aureolă în jurul capului. Scena se petrece într-un iatac dintr-o clădire cu o turlă. În colțul din stânga sus, Iisus așa cum apare pe mahrama Veronicăi sau sfântul Keramion. Inscripții: pe chenar în partea superioară - Chipul Sfântului Ioan Înainte Mergătorul; în jurul nimburilor părinților proorocului -Elisaveta și Zaharia; în partea dreaptă a icoanei cu litere mici cursive: Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe rotulusul desfășurat inscripții indescifrabile.Fondul - foița aurie brunificată, (partea de sus), pe care se proiectează crestele muntoase. Cromatica specifică acestui tip de icoane, predomină culorile calde, tonurile de brun, încadrate de bordura roșiatică( galben, ocru, tonuri de verde, brun, roșu, negru.) Desenul trasat cu linie fină. Suportul prezintă o crăpătură longitudinală, lacune ale stratului pictural.

Icoana redă scena omorârii balaurului de către Sfântul Gheorghe, într-o manieră stângace, naivă, suprarealistă. Central sfântul pe cal alb, omorând balaurul, în planul doi fata de împărat, scena fiind înconjurată de o ghirlandă dezordonată și asimetrică de flori pe fondul bleu . Sfântul este redat diform,cu corpul butucănos, în veșminte albastre, ca de cosmonaut, pe cap având o o cască cu pene mari, pe umeri o mantie roșie tivită și o eșarfă roz.Sulița este verde, aceeași culoare ca și balaurul.Calul alb, redat cu trei picioare, harnașament multicolor, la ureche o floare roz. Balaurul diform, sub picioarele calului. Deasupra cozii calului, într-o perspectivă suprarealistă, bustul fetei de împărat, încadrat de o aoureolă mare, zimțată. Sfântul nu are aureolă. Ghirlanda multicoloră(roz, roșu alb și galben). Pe spate a avut lipită o hârtie mai groasă,iar un carton servea drept dos. Rama este îngustă, profilată, roșcată Stratul pictural ușor exfoliat.