Pistol de cavalerie, austriac, M1860/1862, calibru 14 mm

atelierele lui Ferdinand Fruhwirth

Pistol de cavalerie austriac, sistem cu capsă de percuție, model 1860 sau 1862 (diferențele dintre cele două sunt minime, iar unele apar denumite și M1859), de calibru 14 mm. Face parte din categoria armelor sistem Lorenz (după armurierul vienez Josef Lorenz), care au scos din uzul armatei habsburgice sistemele de dare a focului cu flintă și amnar, respectiv cu tub (Augustin). Construcție robustă, specifică tipologiei pistoalelor de cavalerie și lipsă vergea de încărcare, caracteristică specifică acestor tipuri de arme din dotarea austriacă, deoarece vergeaua (comună pentru pistol și carabină) era purtată legată la bandulieră. Fiecare militar din arma cavaleriei austriece era dotat cu unul sau două pistoale, care erau privite în principal drept arme de autoapărare, conform regulamentelor epocii având bătaia eficace de 18-25 metri. Țeavă din oțel, ghintuită cu patru ghinturi, de calibrul 14 mm, ceea ce constituia o altă noutate pentru armele militare austriece, care aveau calibre de 16-18 mm la sistemele mai vechi, găurită ulterior de către autorități pentru scoaterea din funcțiune a armei. Mâner și uluc dintr-o singură bucată de lemn. Monturi din oțel, cu excepția contraplatinei fabricate din alamă. Are o piedică de siguranță care oprește cocoșul-percutor de la lovirea capsei. Piese fixate cu nituri și șuruburi din oțel. Prevăzut la capătul mânerului cu o placă din oțel cu rol de fixare al unui inel pentru prinderea cu șnur, dar și pentru ca arma să poată fi folosită în ultimă instanță drept o măciucă prin apucarea de țeavă, ajutată de forma și masa ei (aproximativ 1,5 kg). Creasta cocoșului este prevăzută cu incizii diagonale pentru îmbunătățirea aderenței la folosire. Crestătură la baza țevii cu rol de cătare. Folosea capse de percuție, praf de pușcă (pulbere cu fum) și proiectile Lorenz. Deși prezenta o evoluție față de modelele mai vechi din armata proprie, la data intrării în dotare era deja departe de noile inovații tehnologice (revolverele care foloseau cartușe cu broșă/pin). Prezintă marcaje poansonate, astfel: pe țeavă, FERD FRUHWIRTH (producătorul, Ferdinand Fruhwirth, vienez armurier și proprietar de manufactură armament de foc), P J la baza țevii, spre stânga (mărci de testare), 8 pe colier și contraplatină (posibil numere de serie), vulturul bicefal habsburgic pe stânga platinei (marca de acceptare) și 863 (1863, anul producerii armei). Arma a fost restaurată prin curățarea pieselor, ulterior aplicându-i-se un strat de lac. Stare de conservare bună, complet și mobil mecanic. Îi lipsește țelul (cuiul cătării), unele nituri și șuruburi au fost înlocuite, iar unele dintre găuri au fost astupate cu cepuri de oțel. Provine din colecția veche a Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț.