Research Bucovina. Dragomirna Monastery framed in the natural landscape. (1980)

Ioan George Andron · 1980

Mănăstirea Dragomirna este un complex mănăstiresc fortificat din România, construit în perioada 1602-1609 în satul Mitocu Dragomirnei din comuna omonimă (aflată în prezent în județul Suceava) de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. Ea este situată în apropierea pădurii Dragomirna. Datorită proporțiilor sale neobișnuite (cea mai înaltă și cea mai îngustă), biserica mănăstirii este unică în țară. Nu are pereții pictați, ci decorați cu gravuri din piatră. Fațadele sunt construite din gresie galbenă, dură. Stâlpii și colțurile sunt construite din piatră cioplită, formând șiruri verticale, late și netede, mergând până la acoperiș. La jumătatea fațadelor, biserica este înconjurată de un brâu răsucit, de influență muntenească. Turla bisericii – așezată pe trei baze, una pătrată și două stelate – este sculptată cu motive florale și geometrice. În anul 1627 domnitorul Miron Barnovschi-Movilă decide ca Biserica „Pogorârea Sf. Duh” să fie înconjurată cu ziduri de apărare masive și înalte, la colțuri sunt ridicate patru turnuri de apărare, iar la mijlocul laturii sudice se ridică un turn-clopotniță înalt, pe care s-a amplasat o pisanie, locul căpătând astfel funcționalitatea de fortăreață. Zidită parcă pentru a înfrunta înălțimile, în căutare de mai multă lumină în apropierea codrilor, umbrită de o perdea de brazi biserica se oglindește în apa lacului din apropiere, În mai 2014, Mănăstirea Dragomirna a și câștigat două importante premii europene pentru restaurarea spectaculoaselor fresce medievale, la Viena fiindu-i acordate marele premiu pentru conservarea patrimoniului cultural atribuit de Uniunea Europeană și de mișcarea Europa Nostra, precum și premiul publicului, în urma votului a peste zece mii de persoane.