Peisaj, Valea Jiului (1964)

Sfânta Mahramă este, conform sfintei Tradiții, cea mai veche icoană a lui Hristos, nefăcută de mâna omului. Sfântul Ioan Damaschin(filozof, teolog și iconograf din sec VIII) descrie originea acesteia în Dogmatica ortodoxă: Se știe din tradiție că pe când Avgar era regele Edessei, a trimnis un pictor să picteze chipul Domnului, dar din pricină că pictorul nu a putut să -l picteze din cauza luminii strălucitoare a feței, Domnul Însuși , punând haina pe obrazul Lui dumnezeiesc și de viață făcător, s-a imprimat pe haină chipul Lui și astfel a trimis-o lui Avgar, care îl dorea. Deși inscripțiile nu mai ajută la identificarea exactă a momentului ilustrat, icoana ilustrează momentul în care sfânta Mahramă este adusă regelui Avgar. Un înger plasat în centrul compoziției arată mahrama cu chipul lui Iisus înconjurat de nimbul cruciger. De o parte și de alta, plasați simetric, un episcop și un preot în vârstă, binecuvântând, în spatele lor regele, în pandant un personaj fără nimb, toți privind către chipul lui Hristos imprimat pe țesătură. Conform unei legende, chipul lui Hristos s-a imprimat și pe mahrama cu care Veronica i-a șters chipul în timpul patimilor. Compoziția este narativă, echilibrată, chipurile expresive. Cromatica specifică icoanelor de tip krasnushka, tonuri de pământ în combinație cu fondul foiței aurii(fond -1/4 superior). Bordura brun roșcată, lată, delimitat prin linii negre.Icoana prezintă urme de arsură.

Piesă alcătuită dintr-o cutie, un ax, o roată și o țeavă. Cutia sucalei este dreptunghiulară cu părțile laterale înălțate și tăiate în unghi ascuțit la capăt. În aceste laterale sunt prezente orificii în care este fixat un ax din fier, pe care se găsește o bucată de lemn rotunjit, o roată și o țeavă. Are culoarea naturală a lemnului patinat.

Ioan Botezătorul este redat, conform tipului timpuriu de reprezentare, 3/4, îmbrăcat cu blana de cămilă, binecuvântînd cu dreapta iar în stânga avînd un filacter desfășurat. Deasupra blănii sfântul poartă o mantie de culoare verde, căptușită cu roșu. Trăsăturile feței sunt expresive, pictorul a imprimat o tentă locală chipului.Părul ondulat, zburlit, respectând reprezentările canonice. În jurul capului are aureolă mărginită cu o linie albă pe margine. Fond verde închis, în jurul sfântului sunt sugerați câțiva nori. Chenar dublu, format dintr-o linie subțire, galbenă și o bandă marginală mai lată. Rama, neagră, prezintă 4 șănțulețe puțin adânci,realizate prin scobire. Sistemul de prindere în trei puncte, unul sus și două lateral, făcea ca icoana să stea înclinată

Găteala capului - Cercetare Nereju, jud. Vrancea (1927)