Tineri din Leșu, Năsăud (1938-1939)

1938

În imagine este un grup de tineri îmbrăcați în port specific zonei, stând de vorbă pe malul râului. Tinerele femei poartă costum cu cămășă decorată pe bentița din jurul gâtului și pe mânecă, cu catrințe pereche și pieptar înfundat. Au capul acoperit cu basma legată la spate sau sub bărbie iar în picioare sunt încălțate cu opinci sau cu ghete înalte. Tânărul are, peste pantaloni, cămașa cu decor pe gulerul îngust și pe manșetele mânecilor strâsă în talie de cureaua lată cu trei catarame din metal. Pe cap poartă "clop de păr" iar în picioare, opinci. Comuna Leșu, atestată din primii ani ai secolului al XVII-lea, este situată la poalele munților Bârgăului, gospodăriile fiind dispuse pe valea Leșului și pe cele ale afluenților săi. Ocupația principală a locuitorilor, datorită pădurilor de conifere și de foioase care o înconjoară, era exploatarea lemnului. În anul 1907 s-a construit linia ferată forestieră cu ecartament îngust Ilva Mică-Ilva Mare, cu ramificație pe valea Leșului, pentru transportul buștenilor. În 1927 s-a înființat căminul cultural unde activa un cor mixt pe trei voci care a susținut în 1936 fondul sonor la premiera de la cinematograful “Aro” din București a documentarului sociologic “Șant”, filmat de echipa Fundației Culturale Regale “Principele Carol” în anul 1935. Între 1934-1936 în sat activează o echipă regală studențească sub conducerea lui Anton Coșbuc (nepotul poetului G. Coșbuc), originar din Leșu, licențiat în litere și filozofie la Cluj și la București (angajat din 1933 la Fundațiile Culturale ca inspector și apoi subdirector la Direcția Publicațiilor și Bibliotecilor și din 1940 ca șef-serviciu la Ministerul Propagandei, în funcția de referent pentru probleme de cultură populară și biblioteci).