
Barison, Giuseppe
Cu aparența unui instantaneu, tabloul surprinde un cadru cotidian de interior: o copilă cu o carte în mâini, în dreptul unei ferestre, distrasă din lectură de priveliștea exterioară. După intensitatea luminii diurne, scena pare a fi imortalizată în orele dimineții. Cu părul lung, împletit într-o coadă, copila este îmbrăcată într-o rochie de casă de culoare roz, cu mâneci bufante și manșete și guler albe. Poartă ciorapi negri și pantofi. Două aspecte, cu precădere relevante în cazul acestui tablou, se constituie în relația interior-exterior: intriga vizuală și construcția imaginii. Cel dintâi aspect vizează obiectul atenției personajului, prin forța lucrurilor invizibil pentru spectator. Cel de-al doilea aspect relevă o modalitate subtilă de captare a exteriorului citadin în interiorul domestic, prin intermediul reflexiei în fereastra interioară, deschisă înspre dreapta. De altfel, încadrarea personajului între cele două ferestre – exterioară și interioară – este în sine evocatoare în sensul dozajului dintre sugestia recluziunii și cea a interesului pentru lumea exterioară. Rafinamentul pictural, dublat de finețea observației, include chiar deformarea reflexiei în dreapta sus, în zona unei crăpături a foii de geam, precum și o anumită calitate atmosferică a oglindirii și umbrei proiectate deopotrivă pe sticlă și pe perete. Corelată cu alte tablouri în care Giuseppe Barison își portretizează – în varii ipostaze și combinații – familia numeroasă, precum și cu o fotografie databilă către 1910, înfățișarea copilei din tabloul de la București justifică identificarea ei cu Bianca Barison (n. 1893), una dintre cele trei fiice ale artistului. Dat fiind că vârsta fetei poate fi estimată la circa 9-12 ani, rezultă că tabloul a fost pictat cândva în anii 1902 – 1905. De asemenea, locul în care este surprins acest cadru cotidian este, fără îndoială, casa artistului din Trieste.
Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.