Apolo și Daphne

Liberi, Pietro

Scenă mitologică inspirată din Metamorfozele lui Ovidiu: transformarea nimfei Daphne în laur/dafin, pentru a scăpa de avansurile zeului Apolo. Compoziția surprinde momentul tranformării nimfei, în plină fugă, în dafin: vârfurile degetelor devin frunze iar piciorul este prins de sol. Dinamismul este redat de folosirea diagonalelor: corpul nimfei este plasat pe o diagonală ascendentă, cu degetele întinse către colțul din stânga sus, iar picioarele în dreapta jos, iar în plan secundar, eșecul lui Apolo de a o captura constituie cealaltă diagonală: capul înconjurat de drapaj albastru și nori umple colțul drept, sus, in timp ce picioarele zeului, susținute de putti sunt în colțul din stânga jos. Cromatic, sunt folosite tonuri reci pentru nimfă și calde pentru zeu, pentru a le accentua natura și intențiile.