Vas ceramic de formă bitronconică, cu o toartă, cu gura bilobată. Aceasta este prevăzută cu un cioc și are buza evazată. Obiectul este smălțuit în interior și exterior. Cromatică: bej (interior); verde închis (exterior). Cana a fost folosită la depozitarea și transportul băuturilor.

Recipient tronconic, cu gura mai îngustă decâtt baza, întrebuințat în gospodărie la mulsul laptelui. Găleată confecționată din 13 doage de lemn, strânse în două cercuri metalice, fixate cu câte două nituri fiecare; Găleata este prevăzută cu urechi laterale cu orificii duble, prin care este prinsă o funie, cu rol de apucătoare pentru manipulare și transport. La celălalt capăt este prevăzută cu un fund realizat dintr-o singură bucată. Necdecorată; Cromatică: culoarea patinată a lemnului; cercurile sunt gri metalic.

Icoana este împărțită pe jumătate pe două portrete, dar întrepătrundu-se armonios. În partea stângă este Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Sfântul mucenic este îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos albastru, felon roșu și epitrahil verde, nuanța de verde spanac-avocado, cu trei cruci, cu mithră și aureolă. Fiind foarte bătrân, ar fi trebuit să aibă barbă albă, lungă, închisă, dar în această icoană are barbă neagră, brunetă asemănându-se cu Sfântul Mare Ierarh Vasile cel Mare. Cu mâna dreaptă binecuvântează și în mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă. În registrul superior, în dreapta și în stânga sfântului ierarh, sunt două plante cu flori uriașe roșii vermillon, din două pete mari roșii, ruje, înlocuind oarecum într-un mod stilizat pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. În partea dreaptă a icoanei este Maica Domnului Îndurerată. Poartă un maforion negru, căptușit cu interiorul verde și roșu. Are bordura dantelată cu foiță aurie. În registrul inferior stânga, în centrul icoanei, este redat Mântuitorul Iisus Hristos răstignit pe cruce, simbolizând jertfa, patima, durerea, tristețea Maicii Fiului Lui Dumnezeu. Maica Domnului are mâinile împreunate în gestul de rugăciune. În registrul superior îndepărtat, sunt doi îngeri păzitori care țin o arcadă dintr-un lujer verde peste întreaga narațiune iconografică, asemenea unui chenar fitomorf. Cromatica este armonioasă, dar întunecată, specifică icoanelor pictate de Ana Deji, din Făgăraș, Țara Oltului: negru, roșu, albastru, verde, brun, auriu, alb. Icoana este de Făgăraș, Țara Oltului, pictată de Ana Deji. Ceea ce luminează mult icoana este cerul albastru ceruleum cu stele albe, fondul comun al celor două portrete.

Recipient realizat din doage din lemn de brad și legat cu ajutorul a două cercuri metalice, strânse la rândul lor prin nituire. Vasul de formă tronconică, are doagele din spate de dimensiuni mai mari, formând un semicerc, cu rolul de a dirija laptele în vas și de a evita posibila împrăștiere a acestuia, în timpul mulsului. Găleata prezintă, la baza doagelor alungite două orificii opuse, prin care a fost introdusă o sfoară, cu rolul de prindere pentru manevrare. Cromatică: culoarea patinată a lemnului. Prezintă uzură funcțională.

Recipient ceramic bitronconic, de mici dimensiuni, cu gât foarte profilat, gura largă și evazată, mult mai mare decât baza. Prezintă o toartă care pornește de sub buza vasului și se unește cu corpul aproape de bază. Este smălțuită în interior și în exterior (mai puțin baza pe alocuri). Piesa este decorată pe un fundal alb cu pete de culoare verzi realizate cu pensula. Cromatică: fond: alb/crem; motive: verde.