În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse transversal și simetric, sub forma unui brâu central, delimitat de 2 meandre, în nuanțe de maro-cafeniu, 2 șiruri de stele albe și 2 ramuri de brad stilizate, de culoare galbenă. Extremitățile au ca decor câte un soare dispus pe fond albastru. Cromatică: maro-brun, alb, cafeniu, albastru, galben.

Luța Florina

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse transversal și simetric, sub forma unui brâu central, delimitat de 2 meandre, în nuanțe de maro-cafeniu, 2 șiruri de stele albe și 2 ramuri de brad stilizate, de culoare galbenă. Extremitățile au ca decor câte un soare dispus pe fond albastru. Cromatică: maro-brun, alb, cafeniu, albastru, galben.