În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal sub forma unui brâu central și 2 medalioane. Brâul este delimitat cu linii verzi, franjurate pe o parte și compartimentat în pătrate, apoi în triunghiuri, având ca decor motivul cârligul ciobanului. Cele 2 medalioane, unul cu marginea franjurată în interior, celălalt simplu, au ca decor o floare stilizată cu petale albastre și un romb ce sugerează pistilul acesteia. Floarea este încadrată de un cerc decorat la exterior cu lalele stilizate, dispuse simetric. Cromatică: maro-brun, alb, verde, albastru, roșu, negru.
Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal sub forma unui brâu central și 2 medalioane. Brâul este delimitat cu linii verzi, franjurate pe o parte și compartimentat în pătrate, apoi în triunghiuri, având ca decor motivul cârligul ciobanului. Cele 2 medalioane, unul cu marginea franjurată în interior, celălalt simplu, au ca decor o floare stilizată cu petale albastre și un romb ce sugerează pistilul acesteia. Floarea este încadrată de un cerc decorat la exterior cu lalele stilizate, dispuse simetric. Cromatică: maro-brun, alb, verde, albastru, roșu, negru.

Luța Florina

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal sub forma unui brâu central și 2 medalioane. Brâul este delimitat cu linii verzi, franjurate pe o parte și compartimentat în pătrate, apoi în triunghiuri, având ca decor motivul cârligul ciobanului. Cele 2 medalioane, unul cu marginea franjurată în interior, celălalt simplu, au ca decor o floare stilizată cu petale albastre și un romb ce sugerează pistilul acesteia. Floarea este încadrată de un cerc decorat la exterior cu lalele stilizate, dispuse simetric. Cromatică: maro-brun, alb, verde, albastru, roșu, negru.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.