În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse transversal, astfel: unul central, compartimentat în câmpuri pătrate, delimitate cu linii verzi, ce înscriu romburi cu câte o cruce în X, alternantă cu alte 4 cruci gamate, încadrat de 2 lănțișoare cu zale de culoare verde și 2 șiruri de arcade cu „franjuri”, în nuanțe de galben-maroniu; la extremități, decorul descrie câte o floare cu petalele hașurate. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roșu.

Luța Florina

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse transversal, astfel: unul central, compartimentat în câmpuri pătrate, delimitate cu linii verzi, ce înscriu romburi cu câte o cruce în X, alternantă cu alte 4 cruci gamate, încadrat de 2 lănțișoare cu zale de culoare verde și 2 șiruri de arcade cu „franjuri”, în nuanțe de galben-maroniu; la extremități, decorul descrie câte o floare cu petalele hașurate. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roșu.