Cană cu gât lung, cu buza evazată și o toartă. Este smălțuită în interior și în exterior. Prezintă decor pe toată suprafața cu motive fitomorfe, motive florale stilizate și motive geometrice: linie, linie ondulată, punct, tablă de șah. Pe toartă scrie ”Jozsa Janos”, iar pe corp, chiar lângă toartă, scrie ”Korond 1974”. Cromatică: fond: alb; motive: bej, maro, verde, negru.

Ulcior de formă bitronconică smălțuit (80% din suprafața exterioară). Prezintă un orificiu lângă gură (pentru turnat) și unul pe mâner (pentru băut - ”țâță”). Este ornamentat cu motive geometrice: linii drepte și curbe și motive fitomorfe: flori și frunze, pictate cu pensula. Cromatică: fond: maro închis; motive: alb; maro deschis; verde; albastru.

Blid de formă tronconică cu buza evazată și decor amplasat pe întreaga suprafață interioară. Blidul este decorat cu motive geometrice, linie, cerc, spirală, și motive vegetale stilizate. Cromatică: fond: crem; decor: cărămiziu; albastru; verde.

Scena Cinei celei de Taină se desfășoară într-un interior sugerat de ghirlande de flori. Masa Cinei este concavă și lunguiață, acoperită cu fața de masă albă. În centrul icoanei este Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând mâncarea, la masă, alături de ucenici și apostoli. Cu mâna stângă binecuvântează masa și pe ucenici. Este Timpul Euharistiei! Pe masă sunt așezate tacâmuri și farfurioare, pâinici și prescuri. La Cină sunt 8 ucenici și apostoli, nu 12. Ucenicii au în mâini câte o pâinică sau prescură. Personajele au chipurile expresive, veșmintele personajelor și faldurile feței de masă au volume și drapaje. Veșmintele sunt în combinație de roșu vermillon și verde-cenușiu. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format din 9 ruje roșii cu galben. Fondul interior este albatru ceruleum, pe marginile chenarului vegetal fiind alb, contrastul roșu-alb-albastru echilibrând cromatic întreaga icoană. Cromatica este armonioasă: albastru ceruleum, roșu vermillon, galben-ocru, verde de China, bej, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Cina Taină. Icoana este de Nicula, realizarea fiind inedită - 8 ucenici.

Fotografie de atelier ce prezintă un băiat dervish. Imaginea este realizată pe hârtie albuminată, după un clișeu pe sticlă și este lipită pe un carton gros, de culoare gri. Pe clișeu, însemnare manuscrisă cu numărul clișeului, „1475” (practică frecventă în opera lui Antoin Sevruguin). Fotografia din colecția Muzeului ASTRA face parte dintr-un album ce conține 51 de piese, realizate pe hârtie albuminată, aparținând lui Antoin Sevruguin. Acestea prezintă tipuri umane, peisaje și arhitectura din Iran de la sfârșitul secolului al XIX lea și începutul secolului al XX lea, în perioada dinastiei Qajar. Pe coperta albumului, confecționat din imitație de piele roșie, apare textul „Teheran” realizat cu tuș auriu, prin presare, încadrat într-un paspartu cu modele persane, realizat tot prin presare. Pe verso, însemnare manuscrisă, în limba germană, parțial descifrabilă: „Nr. 27. / …”; ștampilă: Muzeul „Brukenthal” Sibiu / Nr. ….; număr de inventar MCPR 2269.