Cană de ceai din porțelan cu toartă aurie, decorată cu cobalt albastru și frunze de stejar și ghindă de culoare aurie. Pe una din laturi, în medalion, decorat cu frunze de laur legate cu o fundă - o parte este roșie și o parte este în culorile tricolorului, este încadrată cifra ”10”. Cifra ”1” este de culoare roșie iar cifra ”0” este în culorile tricolorului (roșu, galben și albastru). Cana se sprijină pe patru frunze de culoare aurie. Pe fundul cănii este notat ”Porțelan Curtea de Argeș România. Decor manual unicat”. Cana de ceai face parte dintr-un serviciu de ceai pentru 12 persoane oferit de Comitetul Județean de Partid Argeș.

Aplică

Farfurie de porțelan de Sevres, realizată din porțelan alb, cu margini treflate, decorate cu frunze de laur pictate, în centrul decorațiilor având blazonul familiei Suțu. Blazonul a fost adesea confundat cu cel al Principatelor Unite, fiind format din: stemele celor două țări românești: prima cea a Moldovei, cea de-a doua cea a Țării Românești, steme plasate pe două scuturi ovale, în fascie, acolate, puțin suprapuse, cea a Moldovei având capul de bour de argint cu stea în șase colțuri de aur, pe un scut cu segmente verticale egale roșii și albastre; cea a Țării Românești având acvila cruciată de argint, cu crucea de aur, scutul având segmente verticale galbene și albastre. Cele două scuturi au ca tenanți doi lei aurii, deasupra armele familiei Suțu – iataganul și sabia, ambele aurii, precum, pe un pavilion de purpură căptușit cu hermină, brodat cu ciucuri de aur și prins într-o coroană cu pietre scumpe. Pe scut, în partea inferioară se află și decorațiile familiei Suțu. Familia Suțu a fost o familie fanariotă grecească, venită în principate în cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea, având trei domni în ambele țări Românești (Alexandru Suțu, Mihai Suțu și Grigore Suțu). Blazonul familiei poate fi admirat inclusiv pe clădirea Palatului Suțu, astăzi Muzeul de Istorie a Municipiului București. Farfuria are marca atelierului Sevres și modelul din anul 1844, precum și seria.

Portret gravat pe sticlă reprezentând-ul pe Nicolae Ceaușescu. Oferit de Comitetul Județean de Partid Sibiu.

Republica Populară Română, Harta administrativă, Scara 1:1,000,000; 1956. Cartușul cu titlul se află poziționat în partea superioară-dreaptă. Legenda se află în partea inferioară-stângă. Harta ilustrează unitățile administrativ-teritoriale așa cum fuseseră stipulate prin Legea Nr. 5 din 8 septembrie 1950, când se adoptă ca divizarea administrativ – teritorială regiunea, orașul, raionul și comuna. Astfel, se ajunge la 28 de regiuni împărțite în 177 raioane la care se adăuga capitala, București, cu cele 8 raioane ale sale. Prezenta planșă ilustrează o situație cu 16 regiuni, ceea ce ar corespunde perioadei 1952-1956.