Fotografia de exterior realizată lângă un zid de cărămidă. Pezentă un bărbat în costum de lucru, la altoit pomii. Imaginea, realizată după un clișeu pe sticlă, este imprimată pe hârtie albuminată. Imaginea este lipită pe un carton gros, de culoare crem. Pe verso marca atelierului fotografic, cu blazonul „Transilvania” și text de reclamă în limba germană: „Photographien von Theodor Glatz / Carl Koller / Nach der Natur Photographiert” (Fotografii de Theodor Glatz / Carl Koller / Fotografiate după natură). Ștampilă: Muzeul „Brukenthal” Sibiu, Nr. 69. Numărul este tăiat. Ștampilă Emil Sigerus / Hermannstadt. Număr de inventar MCPR 1639.

Bucată de lemn, de uz gospodăresc, întrebuințată ca suport pentru recipinetele de gătit luate de pe foc, sau pe care se răstoarnă mămăliga ori pe care se taie carnea, legumele etc. Cârpător de formă neregulată, cu o latură rotunjită, iar cealaltă aproximativ dreaptă cu colțurile rotunjite, confecționat dintr-o singură bucată de lemn, prin cioplire. Este prevăzut cu mâner cu secțiune patrulateră. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Recipient ușor tronconic, de mici dimensiuni cu gura largă, ușor evazată. Prezintă toarta laterală. Decor central pe toata suprafața ilustrând motivul crenguței de brăduț și flori stilizate punctiform. Pe buză puncte albe. Cromatică: fond: cărămiziu; motive: alb.

Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, fiind coborât de pe cruce, este învelit în țesătura giulgiului alb, ca într-o albie sau înfășare a unui prunc. Maica Domnului împreună cu Sfinții Iosif din Arimateea, Nicodim și două femei mironosițe aducătoare de mir țin în brațe trupul Mântuitorului. Compozițional se creează astfel o imagine concentrică de corabie, cu Crucea Răstignirii ca și catarg, corabia prefigurând Biserica. Giulgiul și îmbrățișarea celor apropiați, uniți întru dragoste și suferință, reprezintă axa orizontală perpendiculară pe Cruce. Maica Domnului Îndurerată, Jalnică și Plângătoare este înveșmântată în mantie cu maforion negru, Sfinții Iosif și Nicodim au rozul amestecat cu nuanța de roșu-vermillon în veșminte și cele două femei mironosițe poartă vase cu mir, în formă de alabastru. Mironosițele sunt primele martore ale Învierii Domnului Iisus Hristos. Compoziția este echilibrată, simetrică și circulară. În registrul superior, lateral lângă Cruce este un înger martor și păzitor. Cromatica este alcătuită din roșu vermillon, albastru ceruleum, galben-ocru, roz, alb și negru. Fondul icoanei este un cer albastru ceruleum deschis. Trăsăturile personajelor sunt fin desenate, tristețea și durerea dezvăluindu-se. În inscripție româno-chirilică se dezvăluie pe cruce ICXC Iisus Hristos Îngroparea.

Icoana reprezintă BunaVestire. Sfântul Arhanghel Gavriil aduce Buna Vestire de bucurie Fecioarei Maria Maicii Domnului, dăruindu-i o floarea de crin. Maica Domnului primește bucuria cu amândouă mâinile, ca într-o îmbrățișare, având în mâini un fus cu fir alb, simbolizând Curățenia, Puritatea, Fecioria și Nașterea. Atât Îngerul Gavriil, cât și Maica Domnului sunt îmbrăcați în veșminte - sacos-uri brune-albastre, acoperite de mantii, cu drapaje bine conturate. Stau cu picioarele, pe o pardoseală în caroiaj, brun-roșu. În registrul îndepărtat sunt elemente de arhitectură: zidurile cetății, cu turnurile și arcadele de Biserică. Arhitectura este realizată dintr-o combinație brun-roz-cărămizie. Cerurile aurii-bronzii se deschid în formă de stea roșie-luminoasă, lăsând să se pogoare Porumbelul, aducând raza de lumină Maicii Domnului, lumina de la Dumnezeu-Tatăl, astfel Pogorându-Se Însuși Sfântul Duh. Preacurata și Preasfânta Fecioară Maria este îmbrăcată cu veșmânt, cu mantie și maforiom roșu vișiniu-roz. Se observă trăsăturile fine și expresive ale chipurilor. Desenul este foarte sigur, drapajele, veșmintele, perspectivele și volumele fiind realizate cu măiestrie artistică. Armonia cromatică este metaforică și blând de luminoasă: roșu stacojiu, vișiniu, roz, brun, negru, cafeniu, albastru bleumarin, ocru, alb. Atmosfera este de o intimitate spirituală diafană. Rama aurie este doar pe cele două laterale, traversele superioară și inferioară lipsind. Icoana este din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, atribuită Zugravului Nistor Dascălul din Transilvania, Mărginimea Sibiului, Rășinari.