Fotografia de exterior realizată într-un atelier improvizat. În plan secund se remarcă o țesătură, cu rol de fundal, fixată pe un perete de piatră. Element de recuzită: scaun. Prezintă un tânăr în costum popular specific din Rășinari, județul Sibiu. Imaginea, realizată după un clișeu pe sticlă, este imprimată pe hârtie albuminată, după un clișeu pe sticlă. Imaginea este lipită pe un carton gros, de culoare crem. Urme de uzură funcțională: pete maro. Pe verso, însemnare manuscrisă, cu creionul: „Port din Rășinari / anul 1874”. Ștampilă: Muzeul „Brukenthal” Sibiu, Nr. 407. Numărul este tăiat. Număr de inventar MCPR 1634.

Scena Cinei celei de Taină se desfășoară într-un interior sugerat de elemente arhitectonice, coloane, drapaje din draperii, candelabru și candele. Interiorul casei este auriu-bronziu și draperiile roșii și albastre, candela aurie. În centrul icoanei este Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând mâncarea, la masă, alături de ucenici și apostoli. Cu mâna stângă ține la piept pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul și cu mâna dreaptă Binecuvântează cina și pe ucenici. Este Timpul Euharistiei! Pe masă sunt așezate Potirul, pâinea, tacâmuri și farfurioare verzi kaki, albastre și brune. Personajele au chipurile expresive, veșmintele personajelor și faldurile feței de masă au volume și drapaje. Compoziția este încadrată de elemente de arhitectură, draperii, coloane, creându-se, astfel, intimitatea Cinei celei de Taină. Totul este concentric, strângându-se în jurul Potirului. Se întrezărește o cruce formată din axa verticală Potirul și candela și cea orizontală - brațele Îmbrățișării Mântuitorului - Dragostea jertfelnică atotcuprinzătoare. Pictura este specifică Țării Oltului și datorită compoziției ample, echilibrului structural, cromaticii armonioase și detaliilor minuțioase. Pe zidul auriu, de lumină, din spatele Mântuitorului Iisus Hristos, din registrul îndepărtat este inscripția în româno-chirilică Cina cea de Taină. Cromatica este armonioasă, vie, luminoasă: albastru ceruleum, cobalt, roșu vermillon, verde văratic, olive, vernil, ocru, gri, auriu, alb, negru. Icoana este de Țara Oltului.

Icoana Judecata de Apoi imaginează a doua Venire a Lui Iisus Hristos pe pământ, după sfârșitul lumii. Toată lumea va fi chemată și judecată după faptele săvârșite. În cadrul tribunalului ceresc, se hotărăsc bucuria și fericirea veșniciei sau osânda. Icoana este realizată pe șase registre paralele: trei mandorle pe partea stângă, trei pe partea dreaptă. Dumnezeu-Tatăl este în ipostasul de Pantocrator în Slavă. Alături sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul înaintemergătorul Domnului. Urmează Apostolii și cetele de îngeri. Tronul Hetimasiei - a Judecății de Apoi - păstrează Sfântul Duh, reprezentat prin porumbel, dar și prin culoarea verde. Cetele oamenilor drepți sunt conduse de Sfântul Apostol Pavel, iar cetele oamenilor păcătoși sunt conduse de Moise. Spațiile reprezentate în icoană sunt: Raiul, râul de foc, cetatea Ierusalimului. Elementul antro-zoomorf este prezent - Leviathanul. Este descrisă și învierea morților. Sunt cântărite pe taler faptele bune și fărădelegile, păcatele, greșelile. Se remarcă numărul mare de personaje, complexitatea tematicii iconografice abordate. Întreaga tematică iconografică este încadrată într-un chenar roșu. Cromatica este armonioasă, specifică Văii Sebeșului: verde kaki, verde olive, brun-bronziu, roșu, alb, negru. Inscripția Judecata de Apoi Laz 1840.

Recipient cilindric din doage, cu capace la ambele capete, strânse în patru cercuri de metal. La unul din capete prezintă un orificiu rotund de scurgere (realizată prin scobirea în partea inferioară a unei doage). Cromatică: culoarea patinată a lemnului. Uzură funcțională.

Recipient sferoidal cu gât îngust și gura bilobata. Prezintă o toartă laterală, piatră sunătoare și ciur ciur. Decorul este reprezentat de motive geometrice pe umeri și fitomorfe pe toartă. Cromatică: fond: cărămiziu; motive: alb; rosu.